Aflată în plin avânt, inteligența artificială remodelează economiile și industriile din întreaga lume. Totuși, cât de profund sunt influențate modul de lucru, mentalitățile, operațiunile comerciale, veniturile personale și bugetele naționale? Care sunt oportunitățile, provocările și impactul asupra economiei?
Ce este inteligența artificială?
Inteligența artificială se referă la sistemele informatice care pot îndeplini sarcini care în mod tradițional necesită inteligență umană, cum ar fi învățarea și efectuarea unor activități care necesită abilități cognitive. Un atribut general al inteligenței artificiale este capacitatea sa de a identifica tipare și relații și de a răspunde la interogări care apar în scenarii complexe pentru care algoritmul de calcul precis necesar nu poate fi specificat în prealabil.
Inteligența artificială are potențialul de a schimba modul în care întreprinderile și guvernele furnizează bunuri și servicii, ceea ce ar putea afecta creșterea economică, ocuparea forței de muncă și salariile, precum și distribuția veniturilor în economie. Astfel de schimbări ar putea, la rândul lor, afecta bugetele naționale. Direcția acestor efecte, împreună cu amploarea și momentul în care acestea se produc sunt incerte. Unele efecte bugetare ar putea apărea relativ rapid, în timp ce altele ar putea dura mai mult.
Ca primă observație, utilizarea inteligenței artificiale nu este distribuită uniform în întreaga economie, liderii sectoriali fiind:
- industrii informaționale și culturale: media, publicații și servicii digitale, care utilizează inteligența artificială pentru crearea de conținut, automatizare și chatbots,
- servicii profesionale, științifice și tehnice: domenii precum IT, inginerie și cercetare și dezvoltare, inteligența artificială fiind utilizată pentru analiză și modelare,
- servicii financiare și de asigurări: aplicarea inteligenței artificiale în detectarea fraudelor, asigurarea serviciului de asistență clienți și evaluarea riscurilor.
Și alte sectoare, precum sănătatea, industria prelucrătoare și comerțul cu amănuntul, explorează inteligența artificială, dar adoptarea rămâne încă la nivel redus.
În prezent, companiile care au implementat inteligența artificială o utilizează în principal pentru:
- asistență clienți 24/7 prin intermediul agenților virtuali și chatbot-urilor,
- analizarea feedback-ului clienților prin prelucrarea limbajului natural (Natural Language Processing) și automatizarea fluxurilor de lucru cu documente,
- analiză avansată și modelare predictivă pentru luarea deciziilor bazate pe date,
- diagnosticare medicală prin recunoașterea imaginilor și a vorbirii,
- controlul calității producției,
- automatizarea proceselor pentru eficientizarea operațiunilor și reducerea erorilor.
Întreprinderile mai mari și sectoarele bazate pe cunoaștere sunt principalii beneficiari, în timp ce întreprinderile mai mici și industriile tradiționale procedează mai prudent.
În societate, există o temere larg răspândită că inteligența artificială va înlocui lucrătorii umani. Totuși, realitatea este mai nuanțată. De exemplu, anumite modele de inteligență artificială, pot distinge între diferite tipuri de imagini, cum ar fi celulele umane canceroase și necanceroase, pe baza caracteristicilor pe care au fost antrenate să le asocieze cu fiecare tip. Dar intervenția umană este obligatorie, atât pentru a selecta algoritmul de calcul inițial (sau modelul matematic) și datele de antrenament, cât și, în cele din urmă, pentru a evalua performanța sistemului.
Marea majoritate a companiilor care au implementat inteligența artificială nu au raportat o schimbare în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Inteligența artificială completează, mai degrabă decât înlocuiește performanțele operatorilor umani, permițând angajaților să presteze o activitate cu valoare mai mare și creând oportunități de dezvoltare mai rapidă. Pentru firmele cu un grad ridicat de automatizare se observă modificări în tipurile de locuri de muncă – o nevoie mai redusă de lucrători cu sarcini repetitive, cu calificări reduse și o cerere mai mare de persoane care pot dezvolta, gestiona și aplica soluții de inteligență artificială.
Pe de altă parte, provocările legate de adoptarea inteligenței artificiale sunt semnificative:
- costuri ridicate de implementare: multe companii, în special IMM-urile, consideră costurile inițiale ale tehnologiei și instruirii drept prohibitive,
- deficit de specialiști: lipsa profesioniștilor calificați în domeniul inteligenței artificiale, inclusiv specialiști în domeniul datelor și ingineri în învățarea automată,
- preocupări legate de calitatea datelor și confidențialitate: companiile se confruntă cu probleme privitoare la culegerea, clasificarea și stocarea datelor și cu reglementări stricte privind confidențialitatea, în special în domeniul sănătății și finanțelor,
- incertitudine privind rentabilitatea investiției: având în vedere că inteligența artificială este încă în curs de dezvoltare în multe industrii, randamentele neclare îi fac pe unii decidenți să fie ezitanți în privința implementării imediate,
- nevoia continuă de reglementare și definire a eticii privind implementarea inteligenței artificiale: politicile în evoluție și preocupările legate de echitate, transparență și răspundere adaugă complexitate, îngreunând răspândirea pe scară largă.
Adoptarea inteligenței artificiale este mai pregnantă în centrele tehnologice urbane, iar programele guvernamentale și granturile pentru inovare ar trebui să asigure extinderea inteligenței artificiale la alte regiuni și industrii, de la agricultură la energie.
Ce face inteligența artificială din prezent în lumea reală:
- asistență medicală: îmbunătățește diagnosticarea, asigură trierea pacienților și prognozează creșterile de spitalizări,
- finanțe: detectează fraudele, asigură servicii bancare personalizate și evaluarea riscurilor,
- comerț cu amănuntul: permite marketing personalizat, optimizarea lanțului de aprovizionare și servicii pentru clienți bazate pe inteligență artificială,
- producție: sprijină mentenanța predictivă, controlul calității și optimizarea proceselor,
- agricultură: asigură agricultură de precizie, oferă predicții ale randamentului și permite gestionarea automatizată a culturilor.
Ascensiunea inteligenței artificiale creează îngrijorări reale în rândul societății, în special cele legate de influențarea bazată pe algoritmi, lipsa de confidențialitate și impactul social major. În general, tinerii sunt mai predispuși să adopte inteligența artificială, reflectând o schimbare de mentalitate specifică noilor generații.
Influența inteligenței artificiale asupra economiei
Utilizarea inteligenței artificiale ar putea afecta valoarea totală a veniturilor din economie și distribuția acestora între întreprinderi, investitori și lucrători. O creștere a veniturilor ar putea, în sine, să ducă în cele din urmă la creșterea veniturilor bugetului național. Inițial, însă, veniturile ar putea scădea, deoarece întreprinderile își deduc din venitul lor costul investițiilor inițiale în tehnologie. Mai mult, deoarece diferitele categorii de venituri sunt impozitate la rate diferite, modificările modului în care venitul este distribuit între lucrători și întreprinderi ar putea modifica veniturile naționale. În special, în funcție de modul în care necesarul de forță de muncă se modifică prin utilizarea inteligenței artificiale, încasările fiscale legate de venitul din muncă ar putea crește sau scădea.
În cazul lucrătorilor din întreprinderile care au adoptat noi tehnologii și care au rămas șomeri sau care au fost siliți să ocupe locuri de muncă mai prost plătite, impozitele pe venit ar putea scădea. Pe de altă parte, lucrătorii care au devenit mai productivi datorită utilizării inteligenței artificiale ar putea câștiga salarii mai mari și ar putea plăti impozite mai mari. În măsura în care inteligența artificială creează noi tipuri de sarcini și locuri de muncă sau conduce la creștere economică prin inovare, aceasta ar putea compensa unele pierderi potențiale din impozite prin creșterea cererii de forță de muncă.
Utilizarea inteligenței artificiale în economie ar putea schimba cheltuielile cu asistența socială. De exemplu, cheltuielile ar putea crește în măsura în care lucrătorii ale căror locuri de muncă au fost înlocuite de inteligența artificială ar solicita plăți din programele naționale de asistență socială. Dar dacă inteligența artificială ar stimula producția economică și câștigurile, atunci ponderea acestor cheltuieli ar scădea.
Inteligența artificială ar putea avea, de asemenea, un impact asupra cheltuielilor naționale prin utilizarea sa în dezvoltarea anumitor produse, cum ar fi produsele farmaceutice. De exemplu, cheltuielile sociale ar putea crește în măsura în care noile medicamente ar fi finanțate prin programe de asistență medicală subvenționate de guvern. Dar ponderea acestor cheltuieli ar putea scădea în măsura în care noile medicamente ar reduce cererea pentru alte servicii de asistență medicală, mai scumpe. În general, dacă utilizarea inteligenței artificiale ar permite indivizilor să trăiască mai mult și mai sănătos, atunci ar putea conduce la creșterea veniturilor și cheltuielilor naționale pe termen lung. Veniturile ar fi mai mari dacă s-ar plăti mai multe impozite pe o perioadă mai lungă. Cheltuielile ar fi mai mari dacă ar crește numărul beneficiarilor de asistență socială și al pensionarilor.
Pe de altă parte, utilizarea inteligenței artificiale de către guvern ar putea schimba valoarea veniturilor colectate prin impozite și din alte surse. Veniturile naționale ar putea crește, de exemplu, dacă administrațiile fiscale ar utiliza inteligența artificială pentru a-și consolida capacitatea de audit și a verifica respectarea de către contribuabili a codului fiscal. În schimb, veniturile ar scădea dacă întreprinderile sau persoanele fizice ar utiliza instrumente de inteligență artificială pentru a reduce impozitele pe care le datorează.
Utilizarea inteligenței artificiale de către guvern ar putea avea, de asemenea, diverse efecte asupra cheltuielilor sociale și a cheltuielilor aferente alocării de fonduri. În special, utilizarea cu succes a inteligenței artificiale pentru reducerea fraudei ar putea conduce la mai puține plăți necuvenite. Aceste eforturi ar putea fi însă subminate dacă indivizii ar folosi tehnologia pentru a comite fraude.
Inteligența artificială ar putea afecta cheltuielile bugetare, sub rezerva alocării de fonduri către agențiile naționale pentru implementarea acestei tehnologii. Deși investițiile în inteligența artificială ar putea inițial duce la o creștere a cheltuielilor, aceste costuri ar putea scădea în timp, în funcție de eficiența realizată. În mod similar, dacă inteligența artificială ar înlocui forța de muncă din aceste agenții, necesarul de personal ar scădea.
Provocări și obstacole în dezvoltarea inteligenței artificiale
În ultimele decenii s-au înregistrat progrese rapide în ceea ce privește capacitățile inteligenței artificiale. Astăzi, inteligența artificială este integrată în software-ul utilizat în mod obișnuit (cum ar fi browserele web, telefoanele și asistenții casnici) și se găsește în aplicații mai specializate (cum ar fi roboții industriali și vehiculele autonome). Deși progresele recente în domeniul inteligenței artificiale au alimentat optimismul că sunt iminente progrese semnificative, mai mulți factori ar putea împiedica pe termen scurt dezvoltarea și utilizarea tehnologiei. În special, lipsa unor seturi mari de date pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială ar putea restricționa îmbunătățirile în ceea ce privește acuratețea și aplicabilitatea. În plus, obstacolele în calea obținerii energiei necesare pentru alimentarea sistemelor avansate de inteligență artificială ar putea limita utilizarea acestora.
În ciuda progreselor rapide recente în ceea ce privește capacitatea și accesibilitatea sistemelor de inteligență artificială, istoria tehnologiei sugerează că progresele ulterioare ar putea fi întrerupte. Cercetarea în domeniul inteligenței artificiale datează de la mijlocul anilor 1950 și, în mai multe rânduri, îmbunătățirile tehnologiei, anunțate drept descoperiri inovatoare, nu au dus la succes imediat.
Progresele recente în domeniul inteligenței artificiale sunt atribuite disponibilității unor seturi mari de date și puterii abundente – atât în ceea ce privește capacitatea de procesare a computerelor, cât și furnizarea de energie – împreună cu dezvoltarea unor algoritmi de calcul din ce în ce mai complecși. Unele cercetări sugerează că inteligența artificială ar putea deveni utilizată pe scară largă. Cu toate acestea, pe termen scurt, adoptarea inteligenței artificiale se confruntă și cu diverse obstacole.
O preocupare deosebită cu privire la adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale este lipsa seturilor de date suplimentare de dimensiuni mari, care să conțină informații generale sau specifice sarcinilor, pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. O altă preocupare este capacitatea sectorului energetic de a furniza suficientă energie electrică pentru alimentarea și răcirea computerelor care rulează software-ul avansat. Impactul deficitului de date și energie nu este încă cert.
Un alt obstacol major în calea utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale îl reprezintă cheltuielile de dezvoltare. Deși sistemele de inteligență artificială de top au făcut progrese mari în ceea ce privește performanța în ultimii ani, costul instruirii acestora a crescut de la zeci de milioane de dolari la sute de milioane de dolari, estimându-se că acestea vor ajunge la 1 trilion de dolari până la sfârșitul deceniului. Personalizarea unui anumit model, astfel încât acesta să poată fi aplicat de către companii individuale, poate implica costuri prohibitive pentru multe dintre aceste companii.
Impactul bugetar al utilizării inteligenței artificiale în economie
Inteligența artificială ar putea afecta bugetul național prin două canale: utilizarea sa în economie și utilizarea sa de către guvern. În cadrul fiecărui canal, inteligența artificială ar putea avea un impact asupra veniturilor, cheltuielilor sociale și alocărilor bugetare. Unele efecte bugetare s-ar putea produce relativ rapid, în timp ce altele ar putea fi întârziate.
Prin utilizarea sa în economie, inteligența artificială ar putea conduce la modificarea valorii venitului național și a distribuției acestuia. Tehnologia ar putea afecta cheltuielile bugetare prin modificarea participării la programe sociale și a utilizării serviciilor de asistență medicală subvenționate de la nivel național, precum și prin creșterea finanțărilor pentru programele naționale care să sprijine dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale.
Prin utilizarea sa de către guvern, inteligența artificială ar putea afecta atât veniturile, cât și cheltuielile, prin creșterea eficienței în colectarea veniturilor fiscale și în distribuirea acestor venituri prin plăți de transfer. De asemenea, inteligența artificială ar putea să permită îmbunătățiri ale calității bunurilor și serviciilor furnizate de guvern, stimulând instituțiile guvernamentale să cheltuiască mai mult pentru a profita de tehnologie. Per total, impactul final al inteligenței artificiale asupra veniturilor și cheltuielilor federale este incert.
Concluzii
Viitorul afacerilor este modelat de cei care îmbrățișează inovația. Incontestabil, de la strategia inițială și selecția cazurilor de utilizare până la implementarea finală și operarea post-implementare, inteligența artificială poate fi o soluție practică, etică și profitabilă pentru orice guvern, companie sau organizație, transformând operațiunile, sporind eficiența și stimulând creșterea sustenabilă. Inteligența artificială ar putea transforma societatea în același mod în care au făcut-o progresele tehnologice precum motorul cu aburi și electrificarea în trecutul îndepărtat sau așa cum au făcut-o informatica și internetul în ultimele decenii.
Surse:
Congressional Budget Office, Artificial Intelligence and Its Potential Effects on the Economy and the Federal Budget, cbo.gov, 19.05.2025
Andre Nakazawa, Michael Pisa, How governments are driving AI adoption for economic growth, oecd.ai, 20.05.2025
Kristalina Georgieva, AI Will Transform the Global Economy. Let’s Make Sure It Benefits Humanity, imf.org, 14.01.2024
Peter Dizikes, What do we know about the economics of AI?, Massachusetts Institute of Technology, 06.12.2024
Foto: Christine Daniloff, MIT; iStock
