Producătorii de echipamente robotizate din întreaga lume se confruntă în prezent cu numeroase probleme. În primul rând, cererea continuă de produse personalizate care adaugă complexitate întregului ciclu de producție. În al doilea rând, lipsa forței de muncă care lasă mulți producători mici și mijlocii în special incapabili să atingă vârfurile de producție. În cele din urmă, incertitudinea geo-politică, în special conflictul comercial SUA-China și șocurile sistemice – cel mai recent caz fiind pandemia COVID-19.
După cum arată creșterea cu 12% a stocului global de roboți operaționali (numărul total de roboți implementați în producție) raportată anul trecut de Federația Internațională de Robotică, producătorii se orientează către automatizare pentru a rămâne competitivi în acest mediu provocator. La sfârșitul anului 2019, în întreaga lume, erau operaționali 2,7 milioane de roboți, peste trei sferturi dintre ei în industria prelucrătoare, predominant în sectoarele auto și electronice.
Progresele rapide în tehnologiile de automatizare au extins gama de sarcini pe care le pot îndeplini roboții. Roboții sunt din ce în ce mai ușor de instalat, programat și optimizat. Digitizarea permite roboților transferul de date pentru optimizarea continuă a performanțelor. Progresele în protocoalele de comunicații facilitează conectarea roboților cu alte echipamente din procesul de producție.
Deși aceste progrese au accelerat în general adoptarea roboților, un mediu economic provocator în 2019 pentru sectorul de producție și înăsprirea rezultată a investițiilor de capital au condus la o scădere a vânzărilor de roboți noi comparativ cu 2018. Sectoarele auto și electronice, care împreună dețin 59% din roboții aflați în funcțiune, erau în mod special sub presiune. Producția globală de mașini și vehicule comerciale a scăzut cu 5,2% în 2019 față de 2018. Industria auto se restructurează pentru a răspunde cererii de vehicule electrice. Între timp, sectorul electronicelor a fost afectat de conflictul comercial China-SUA. Aceste presiuni s-au reflectat într-o scădere a noilor achiziții în ambele sectoare în 2019. Cu toate acestea, numărul de roboți în funcțiune în aceste sectoare continuă să crească, cu o medie de 10% anual între 2014 și 2019 în sectorul auto și 19% în medie anual în aceeași perioadă în sectorul electronic.
În anul 2019, China a reprezentat 32% din vânzările noi de roboți către industria auto și 51% din vânzările către sectoarele electric / electronic. Majoritatea roboților achiziționați în industria auto provin din afara Chinei. Producătorii chinezi se concentrează foarte mult pe sectoarele de producție interne, dintre care există în țară peste 100 de unități, multe în stadii foarte timpurii ale automatizării, cum ar fi domeniile fabricării produselor textile și produselor de larg consum. China este piața numărul unu a roboților la nivel global, reprezentând 38% din vânzările noi în 2019. China are, din 2016, și cel mai mare stoc operațional de roboți. Japonia ocupă locul al doilea în ceea ce privește cota de piață din China, dar este principalul producător de roboți industriali la nivel mondial, producând 47% din roboții industriali vânduți în 2019.
Progresele în tehnologiile robotizării, cum ar fi mobilitatea, sistemele de viziune, dispozitivele de prindere, conectivitatea și ușurința de programare contribuie la adoptarea sporită a roboților în sectoarele de fabricație care s-au orientat abia recent către automatizare, cum ar fi alimentele și băuturile, textilele, produsele din lemn și cele din material plastic. Ponderea vânzărilor de noi roboți în aceste sectoare crește constant, dar lent. Vânzările de roboți către industria alimentară și a băuturilor au crescut în medie cu 9% anual între 2014 și 2019, în timp ce vânzările de roboți către industria farmaceutică și cosmetică au crescut anual cu 14% în medie în aceeași perioadă. Atât progresele tehnologice menționate, cât și noile modele de afaceri, cum ar fi aplicațiile de pachete de roboți și închirierea de roboți, vor continua să stimuleze în viitor implementarea roboților în aceste sectoare.
În general, ponderea robotizării continuă să crească. În 2019, densitatea medie a roboților (numărul de roboți la 10.000 de lucrători) în industria prelucrătoare a fost de 113, o creștere de 12% față de 2018. Densitatea roboților variază considerabil în funcție de țară, de la 918 roboți la 10.000 de lucrători în Singapore, la 1 în Egipt, Peru sau Ucraina. Bineînțeles, ponderea sectorului de fabricație în producția economică a unei țări afectează nivelul densității roboților.
Datele prezentate de Federația Internațională de Robotică dezvăluie că ritmul automatizării industriale se accelerează în cea mai mare parte a țărilor dezvoltate, cu o pondere de 74 de roboți industriali instalați la 10.000 de angajați la nivel global în 2016. Până în 2020, acest indice a crescut la 113 în sectorul de producție. Asia are acum o densitate a roboților de 118 unități la 10.000 de lucrători și acest indice este de 114 și 103 în Europa și, respectiv, în America. China este una dintre țările care înregistrează cele mai ridicate niveluri de creștere în automatizarea industrială, dar nicăieri nu există o densitate a roboților ca în Coreea de Sud.
În 2019, Coreea de Sud avea 855 de roboți industriali instalați la 10.000 de angajați. Acest lucru se datorează în principal instalării continue a roboților de mare volum în sectoarele electronice și electrice. Germania și Japonia sunt renumite pentru industriile lor auto și au niveluri de densitate de aproximativ 350 la 10.000 de lucrători. Interesant este că Japonia este unul dintre principalii jucători în robotica industrială, reprezentând peste jumătate din oferta globală. În Statele Unite, ritmul automatizării este mai lent, cu o rată de densitate de 228. China este dornică să-și extindă nivelul de automatizare în următorii ani și vizează un loc în topul primelor 10 națiuni din lume privind densitatea roboților, până în 2020. în 2013, China avea o rată de densitate de 25 de unități și a crescut la 97 până în 2017. În 2019, această cifră a crescut destul de considerabil, din nou, până la 187.
În ciuda creșterii numărului de roboți, producătorii încă se străduiesc să angajeze muncitori calificați, la toate nivelurile. În SUA, de exemplu, aproape 80% dintre producători se confruntau cu problema ocupării celor peste 400.000 de posturi disponibile (conform Departamentului SUA pentru ocuparea forței de muncă și cifra de afaceri – ianuarie 2020), iar o treime au fost forțați să renunțe la dezvoltarea de noi afaceri în 2019 din cauza lipsei de personal calificat, potrivit Asociației Naționale a Producătorilor. Datorită progreselor în aplicațiile robotice colaborative, în care angajații și roboții lucrează în același spațiu și, în multe cazuri, sunt în contact direct, producătorii sunt acum capabili să compenseze, cel puțin în parte, lipsa de personal calificat prin asistenți și instrumente robotizate. Acest lucru nu numai că mărește productivitatea lucrătorilor existenți, ci oferă angajaților, de asemenea, posibilitatea de a renunța la sarcinile obositoare, neergonomice, pentru o muncă mai calificată și mai bine plătită, de exemplu programarea și supravegherea roboților. Piața roboților industriali colaborativi este încă în fază incipientă, reprezentând doar 4,8% din totalul de 373.000 de roboți industriali instalați în 2019. Cu toate acestea, vânzările roboților industriali colaborativi au crescut cu 11% într-un an dificil, în care, în general, numărul roboților nou instalați a scăzut cu 12% la nivel global. Statisticile colectate privind roboții industriali colaborativi se referă la roboți care sunt proiectați special pentru a lucra în colaborare cu oamenii (numiți și coboți).
Apariția pandemiei COVID-19 a făcut foarte dificilă realizarea unor predicții exacte și acest lucru se aplică previziunilor privind adoptarea robotizării. Pe de o parte, roboții au ieșit în prim plan în criza COVID, oferind producătorilor o flexibilitate sporită și permițând condiții de lucru sigure atât în mediile de fabricație, cât și în cele de distribuție. Pe de altă parte, scăderea creșterii economice, cauzată de COVID 19, va avea în mod inevitabil impact asupra investițiilor de capital în viitor. Deși trendul anual al vânzărilor de roboți nu este constant, se observă o reducere a vânzărilor de roboți. Recuperarea nu va avea loc simultan pe tot globul. Chiar dacă există deja semnale promițătoare din China, Europa se află încă în așteptare. În general, recuperarea este așteptată pentru 2021, dar este puțin probabil ca nivelurile dinaintea crizei să fie atinse înainte de 2022 sau 2023, în funcție de evoluția ulterioară a pandemiei COVID și de impactul economic al acesteia.
