În perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021, Glasgow va găzdui cea de-a 26-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP26). Summitul COP26 va urmări accelerarea acțiunilor de realizare a obiectivelor Acordului de la Paris și Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. În perioada premergătoare summit-ului, diplomații și liderii mondiali au încercat să minimizeze așteptările, deși un document semnat de peste 100 de țări în curs de dezvoltare reprezentând mai mult de jumătate din țările lumii a insistat că „nu mai pot exista scuze pentru promisiunile neîndeplinite”.
Oamenii de știință climatologi au subliniat în mod repetat că cea mai bună armă pentru a combate creșterea temperaturilor globale este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Johan Rockstrom, director al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climei și unul dintre cei mai influenți oameni de știință ai Pământului din lume, a declarat pentru CNBC că el crede că succesul COP26 se va reduce la negocieri pe cinci chestiuni de succes. Acestea sunt atenuarea, finanțarea climatică, prețul carbonului, soluțiile naturale și eliminarea treptată a combustibililor fosili.
„Trebuie ca cel puțin 195 de țări să se alinieze la știință în planurile lor – nici măcar să livreze, ci doar să planifice – și asta necesită ținte net zero până cel târziu în 2050”, a spus Rockstrom. „Avem doar un număr mic de țări care au făcut asta până acum”, a adăugat el, menționând că țări precum Indonezia, Rusia și Brazilia nu și-au declarat încă public obiective zero net până la jumătatea secolului.
Un raport al ONU publicat la începutul acestei săptămâni a constatat că actualele contribuții determinate la nivel național (Nationally Determined Contributions – NDC) determină o creștere periculoasă a temperaturii globale de cel puțin 2,7 grade Celsius până la sfârșitul secolului – chiar dacă planurile vor fi îndeplinite pe deplin. Contribuțiile determinate la nivel național (NDC) reprezintă eforturile fiecărei țări de a reduce emisiile pe plan național. În prezent, ONU consideră că NDC-urile actualizate ar duce doar la o reducere suplimentară cu 7,5% a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră, comparativ cu angajamentele anterioare.
Țările cu venituri mari au promis în 2009 că vor livra 100 de miliarde de dolari anula, timp de cinci ani, începând cu 2020, pentru a ajuta țările cu venituri mici să reducă dependența de combustibilii fosili și să se protejeze împotriva deteriorării climatice. Acest obiectiv al Acordului de la Paris nu a fost încă îndeplinit și nu se așteaptă să fie îndeplinit cel puțin până în 2023. „Cu toată sinceritatea, acestea sunt într-adevăr sume mici”, a spus Rockstrom, remarcând trilioanele de dolari cheltuite de guvernele globale în efortul de recuperare după pandemia de coronavirus. „Este vorba despre trilioanele necesare pentru a asigura o tranziție completă a investițiilor de la infrastructura pe bază de combustibili fosili la infrastructura pe surse regenerabile, astfel încât să putem vedea cu adevărat o schimbare și o nouă orientare. Trebuie să aibă loc o discuție financiară”. Finanțarea climatică este considerată o problemă de importanță critică, în special în privința refacerii încrederii la nivel global.
În privința taxării carbonului, susținătorii ideii consideră că prețul carbonului este o modalitate importantă de a stimula reducerea emisiilor și de a ajuta tehnologiile cu emisii scăzute de carbon să concureze cu alternativele consacrate, puternic poluante. Pentru criticii săi, totuși, articolul 6 din Acordul de la Paris riscă să submineze ambiția acordului, într-un moment în care există dovezi copleșitoare ale necesității de a se face mai mult și mai repede pentru a se evita punctele de vârf ale schimbărilor climatice. Acest lucru se datorează faptului că unii se tem că posibilitatea de comercializare a carbonului ar putea permite țărilor să atingă ținte minore, fără a reduce emisiile suplimentare. „A treia parte care, fie că ne place sau nu, trebuie să fie pe masă este prețul carbonului. Acest lucru trebuie discutat la nivel global”, a spus Rockstrom.
El a susținut că COP26 reprezintă o „situație complet nouă” în ceea ce privește prețul carbonului, deoarece, pentru prima dată, sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii „începe să lovească” industriile poluante. Prețul de referință al carbonului în UE a fost de circa 60 de euro pe tonă, fiind de aproximativ 20 de euro înainte de pandemia de coronavirus. Creșterea prețului a dus la închiderea unor centrale electrice pe cărbune, a spus Rockstrom. „Cred că vom începe să vedem o răspândire a taxării carbonului și, așadar, este nevoie de o dezbatere la nivel global”, a adăugat el.
„A patra parte și poate cea mai importantă pentru Glasgow este să facem din aceasta prima întâlnire COP care este într-adevăr despre natură”, a spus Rockstrom. „Trebuie să fie momentul negocierilor climatice în care să recunoaștem că singura modalitate de a îndeplini Acordul de la Paris, vreau să spun singura cale, este să asigurăm depozitele naturale de carbon (carbon sinks) – pe uscat și în oceane. Nu mai rămâne niciun buget de carbon dacă nu asigurăm acele depozite naturale”.
Depozitele naturale de carbon (carbon sinks) sunt zone naturale, precum oceanele și pădurile, care absorb mai mult carbon decât emit. Rockstrom a sugerat că în săptămânile următoare ar trebui să fie luată în considerare stabilirea prețului carbonului în biomasă, în sol și în toate ecosistemele.
Președinția COP26 a Marii Britanii a recunoscut că cele două amenințări, schimbările climatice și pierderea biodiversității, nu pot fi rezolvate fără o abordare comună. La summitul din Scoția urmează să fie discutate subiecte precum agricultura durabilă și utilizarea terenurilor, precum și acțiunile privind refacerea pădurilor și a altor ecosisteme critice.
Despre eliminarea treptată a combustibililor fosili, „trebuie să avem o discuție serioasă cu privire la termene limită pentru utilizarea combustibililor fosili. Un termen final pentru cărbune și un termen final pentru motorul cu ardere internă”, a spus Rockstrom. „Până acum, nu am avut termene atât de concret stabilite. Cum creăm o modalitate prin care marile economii emergente să accepte cu adevărat provocarea de a elimina treptat cărbunele într-un mod care să permită o tranziție blândă în plan social? Este extrem de provocator, dar este o necesitate absolută”.
Cercetările publicate în revista științifică Nature pe 9 septembrie au relevat că, pentru a avea o oarecare speranță de a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, marea majoritate a rezervelor de combustibili fosili cunoscute la nivel global trebuie să rămână neexpoatate.
Organizația Națiunilor Unite a cerut celor mai mari economii ale lumii să se asigure că angajamentele zero-net asumate de instituțiile financiare sunt solide, susținute de știință și că a încetat finanțarea unor noi proiecte de combustibili fosili. Un studiu recent sugerează că lumea va trebui să închidă aproape 3.000 de centrale electrice pe cărbune înainte de 2030, dacă dorește să aibă șansa de a limita creșterea temperaturii cu 1,5°C.
Conform unui document al ONU, China a prezentat contribuții actualizate determinate la nivel național (Nationally Determined Contributions – NDC) pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, reafirmând în mod oficial angajamentul de reducere a emisiilor, dar fără să prezinte nimic nou înaintea discuțiilor cheie privind clima de la Glasgow.
În cadrul COP26, Uniunea Europeană urmează să lanseze un proiect cu Africa de Sud pentru accelerarea renunțării la cărbune.
Comisarul ONU pentru biodiversitate a cerut ca orice noi angajamente făcute la COP26 să includă protecția și restaurarea zonelor naturale.
La COP26, Rusia va face presiuni pentru ca pădurile, centralele nucleare și energia hidroelectrică să fie recunoscute drept proiecte ecologice, a declarat pentru Reuters ministrul mediului din această țară.
Australia nu va susține angajamentul, propus de Uniunea Europeană și Statele Unite, de a reduce emisiile de metan cu 30% până în 2030 din cauza preocupărilor legate de impactul asupra agriculturii, a declarat prim-ministrul Scott Morrison în această săptămână.
Înainte de COP26, India a respins apelurile de a anunța o țintă de emisii nete de carbon zero. În schimb, a spus că este mai important ca lumea să stabilească o cale de reducere a acestor emisii și de a preveni o creștere periculoasă a temperaturilor globale. Secretarul pentru Mediu, R.P.Gupta, a declarat reporterilor că asumarea angajamentului zero net nu este soluția la criza climatică. „Este mai important cât de mult carbon va fi degajat în atmosferă înainte de a se ajunge la zero net”.
Banca Mondială a declarat că schimbările climatice vor forța zeci de milioane de oameni din Africa de Est să-și abandoneze casele în următoarele trei decenii. Schimbările climatice reprezintă o amenințare urgentă care necesită acțiuni decisive. Comunitățile din întreaga lume se confruntă deja cu un impact crescut asupra climei, de la secete la inundații la creșterea mărilor. Raportul Global Risks al Forumului Economic Mondial continuă să clasifice aceste amenințări de mediu în fruntea listei.
Pentru a limita creșterea temperaturii globale cu mult sub 2°C și cât mai aproape posibil de 1,5°C peste nivelurile preindustriale, este esențial ca întreprinderile, factorii de decizie și societatea civilă să promoveze acțiuni climatice cuprinzătoare pe termen scurt și lung în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
Inițiativa privind schimbările climatice a Forumului Economic Mondial sprijină extinderea și accelerarea acțiunii globale privind schimbările climatice prin colaborarea dintre sectorul public și privat. Inițiativa lucrează în mai multe fluxuri de lucru pentru a dezvolta și implementa soluții incluzive și ambițioase. Aceasta include Alliance of CEO Climate Leaders, o rețea globală de lideri de afaceri din diverse industrii care dezvoltă soluții rentabile pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și rezistentă la climă. Directorii executivi își folosesc poziția și influența cu factorii de decizie și partenerii corporativi pentru a accelera tranziția și pentru a realiza beneficiile economice ale asigurării unui climat mai sigur.
Organizația Națiunilor Unite a cerut celor mai mari economii ale lumii să se asigure că angajamentele zero-net asumate de instituțiile financiare sunt solide, susținute de știință și că a încetat finanțarea unor noi proiecte de combustibili fosili. Un studiu recent sugerează că lumea va trebui să închidă aproape 3.000 de centrale electrice pe cărbune înainte de 2030, dacă dorește să aibă șansa de a limita creșterea temperaturii cu 1,5°C.
Conform unui document al ONU, China a prezentat contribuții actualizate determinate la nivel național (Nationally Determined Contributions – NDC) pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, reafirmând în mod oficial angajamentul de reducere a emisiilor, dar fără să prezinte nimic nou înaintea discuțiilor cheie privind clima de la Glasgow.
În cadrul COP26, Uniunea Europeană urmează să lanseze un proiect cu Africa de Sud pentru accelerarea renunțării la cărbune.
Comisarul ONU pentru biodiversitate a cerut ca orice noi angajamente făcute la COP26 să includă protecția și restaurarea zonelor naturale.
La COP26, Rusia va face presiuni pentru ca pădurile, centralele nucleare și energia hidroelectrică să fie recunoscute drept proiecte ecologice, a declarat pentru Reuters ministrul mediului din această țară.
Australia nu va susține angajamentul, propus de Uniunea Europeană și Statele Unite, de a reduce emisiile de metan cu 30% până în 2030 din cauza preocupărilor legate de impactul asupra agriculturii, a declarat prim-ministrul Scott Morrison în această săptămână.
Înainte de COP26, India a respins apelurile de a anunța o țintă de emisii nete de carbon zero. În schimb, a spus că este mai important ca lumea să stabilească o cale de reducere a acestor emisii și de a preveni o creștere periculoasă a temperaturilor globale. Secretarul pentru Mediu, R.P.Gupta, a declarat reporterilor că asumarea angajamentului zero net nu este soluția la criza climatică. „Este mai important cât de mult carbon va fi degajat în atmosferă înainte de a se ajunge la zero net”.
Banca Mondială a declarat că schimbările climatice vor forța zeci de milioane de oameni din Africa de Est să-și abandoneze casele în următoarele trei decenii. Schimbările climatice reprezintă o amenințare urgentă care necesită acțiuni decisive. Comunitățile din întreaga lume se confruntă deja cu un impact crescut asupra climei, de la secete la inundații la creșterea mărilor. Raportul Global Risks al Forumului Economic Mondial continuă să clasifice aceste amenințări de mediu în fruntea listei.
Pentru a limita creșterea temperaturii globale cu mult sub 2°C și cât mai aproape posibil de 1,5°C peste nivelurile preindustriale, este esențial ca întreprinderile, factorii de decizie și societatea civilă să promoveze acțiuni climatice cuprinzătoare pe termen scurt și lung în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
Inițiativa privind schimbările climatice a Forumului Economic Mondial sprijină extinderea și accelerarea acțiunii globale privind schimbările climatice prin colaborarea dintre sectorul public și privat. Inițiativa lucrează în mai multe fluxuri de lucru pentru a dezvolta și implementa soluții incluzive și ambițioase. Aceasta include Alliance of CEO Climate Leaders, o rețea globală de lideri de afaceri din diverse industrii care dezvoltă soluții rentabile pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și rezistentă la climă. Directorii executivi își folosesc poziția și influența cu factorii de decizie și partenerii corporativi pentru a accelera tranziția și pentru a realiza beneficiile economice ale asigurării unui climat mai sigur.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat că angajamentele actuale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră vor determina o creștere medie a temperaturii de 2,7°C. Raportul a fost publicat înainte de COP26, când liderii mondiali se vor întâlni pentru a discuta obiectivele climatice și modalitatea de îndeplinire a obiectivelor Acordului de la Paris.
„Dacă nu va exista o reducere semnificativă a emisiilor în următorul deceniu, vom fi pierdut pentru totdeauna posibilitatea de a ajunge la 1,5 grade”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, într-un briefing de presă. „Este absolut esențial ca toate țările G20 să prezinte, înainte de Glasgow sau la Glasgow, [angajamente] care să fie compatibile cu 1,5°C”, a adăugat el.
Surse:
https://www.cnbc.com/2021/10/29/whats-at-stake-at-cop26-a-guide-to-the-make-or-break-climate-issues.html
https://www.weforum.org/agenda/archive/road-to-cop26
https://www.weforum.org/agenda/2021/10/cop26-climate-summit-environment-news-29-october/