- COP27 întrunește grupul de 198 de țări care au semnat Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice.
- Evenimentul va avea loc în orașul egiptean Sharm El-Sheikh în perioada 6-18 noiembrie.
- ONU îndeamnă națiunile industrializate ale lumii să „conducă prin exemplu”, luând „acțiuni îndrăznețe și imediate”.
- Cinci subiecte cheie sunt natura, alimentația, apa, decarbonizarea industriei și adaptarea la climă.
„O treime din Pakistan a fost inundată. Cea mai toridă vară din Europa din ultimii 500 de ani. Filipine a fost îngenuncheată. Cuba a suferit o pană generală de curent. Iar în Statele Unite, uraganul Ian a demonstrat brutal că nicio țară și nicio economie nu este imună la criza climatică.”
Secretarul general al ONU António Guterres
Cele mai recente dovezi științifice arată că încălzirea planetei se accelerează: deja pare aproape sigur că 2022 se va clasa printre cei mai călduroși 10 ani din istorie, conform Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere din SUA.
Conferința părților (COP) este grupul de națiuni care au semnat Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care a fost înființată în 1992. Ele se angajează să acționeze împreună pentru a stabiliza concentrațiile de gaze cu efect de seră „la un nivel care ar preveni interferențele antropice periculoase (induse de om) cu sistemul climatic”. De atunci părțile, respectiv țările, s-au întrunit aproape anual.
COP27 se desfășoară în orașul egiptean Sharm El-Sheikh în perioada 6-18 noiembrie. În fiecare an, o țară diferită dintr-o altă regiune mondială preia președinția COP, pentru a organiza reunirea liderilor mondiali și a defini prioritățile. În calitate de președinte al COP27, Egiptul a definit cele patru obiective cheie ale summitului astfel:
- Atenuare: Toate părțile, în special cele care sunt în măsură să „conducă prin exemplu”, sunt îndemnate să întreprindă „acțiuni îndrăznețe și imediate” și să reducă emisiile pentru a limita încălzirea globală cu mult sub 2°C.
- Adaptare: Asigurarea că COP27 va impune „progresul esențial necesar” în ceea ce privește îmbunătățirea rezistenței la schimbările climatice și ajutorarea celor mai vulnerabile comunități globale.
- Finanțe: Realizarea de progrese semnificative în ceea ce privește finanțarea climatică, inclusiv asigurarea celor 100 de miliarde de dolari anual, sume promise pentru ajutorarea țărilor în curs de dezvoltare.
- Colaborare: Deoarece negocierile ONU se bazează pe consens, ajungerea la un acord va necesita „participare incluzivă și activă a tuturor părților interesate”.
Cele 5 domenii cheie urmărite la COP27
Natură
Nu există o modalitate de a limita creșterea temperaturii globale cu 1,5°C fără oprirea și inversarea defrișărilor, transformarea sistemelor alimentare și de utilizare a terenurilor și protejarea ecosistemelor oceanice. La nivel global, natura dispare într-un ritm fără precedent în istoria omenirii. Acest lucru nu afectează doar flora și fauna, dar erodează însăși fundația economiilor, mijloacelor de existență, sănătății umane și securității alimentare din întreaga lume.
Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCCC) estimează că sectorul utilizării terenurilor contribuie la aproximativ un sfert din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră. În același timp, ecosistemele naturale au, de asemenea, un masiv potențial neexploatat de depozit de carbon: pentru a stoca CO2 atmosferic sub formă de carbon în vegetația de pe uscat, din zone de deltă, din zone mlăștinoase și din ocean.
COP26 a inițiat formarea unor parteneriate fără precedent între mai multe părți interesate, cu scopul de a proteja și reface natura. Facilitate de Tropical Forest Alliance, 12 dintre cele mai mari companii agricole din lume au adoptat o foaie de parcurs ambițioasă pentru a opri defrișările legate de comercializare, în conformitate cu planul de limitare de 1,5°C. Se speră că exemple de implementare vor deveni evidente la COP27.
Alimentație
Sistemele globale agroalimentare, de utilizare a terenurilor și oceanelor, reprezintă astăzi peste 12% din PIB-ul global și peste 40% din toate locurile de muncă. Criza alimentară, exacerbată de războiul din Ucraina, lanțurile de aprovizionare tensionate și prețurile energiei au determinat creșterea vertiginoasă a prețurilor mărfurilor agricole. Acest lucru este deosebit de grav: în 2021, peste 820 de milioane de oameni sufereau de foame.
Schimbările climatice și sistemul alimentar global sunt legate prin cauză și efect: sistemele agroalimentare sunt responsabile pentru până la o treime din emisiile de GES, iar schimbările climatice vor continua să aibă un impact drastic asupra productivității alimentare, IPCC estimând că productivitatea terenurilor a scăzut deja cu 21% din cauza schimbărilor climatice.
Realizarea unor sisteme alimentare rezistente la schimbările climatice care pot răspunde nevoilor în creștere ale lumii necesită colaborare între guverne, companii și micii proprietari. La COP27, se va pune un accent special asupra modului în care am scalat soluțiile necesare pentru a satisface cererea noastră crescândă de alimente într-un mod rezistent la climă, ceea ce înseamnă comercializarea de soluții tehnologice inovatoare și promovarea practicilor agroecologice care sunt adesea mai rezistente la climă decât metodele de agricultură industrială.
Apă
Evenimentele legate de apă, cum ar fi inundațiile și seceta, devin din ce în ce mai frecvente și mai acute din cauza schimbărilor climatice. IPCC estimează că 3 miliarde de oameni s-ar putea confrunta cu deficitul fizic de apă în cazul creșterii cu 2°C a temperaturii globale, cea ce va afecta Africa și alte regiuni vulnerabile climatice. În plus, securitatea apei este o prioritate cheie a președinției COP egiptene. Prin urmare, este esențial ca COP27 să determine o colaborare consolidată între guverne, companii, inovatori și alți actori cheie.
Soluțiile urgente pentru apă sunt esențiale pentru realizarea unui viitor durabil și rezistent zero-net. După COP27, în martie 2023, liderii mondiali se vor reuni pentru Conferința ONU 2023 pentru Apă pentru a discuta legăturile dintre apă și dezvoltare, climă și sănătate.
Decarbonizarea industriei
Modul în care angajamentele luate la COP26 Glasgow sunt implementate într-un mod just și echitabil în economiile emergente va fi un punct cheie al discuțiilor de la Sharm el-Sheikh. În condițiile în care lumea se confruntă cu un val de urbanizare fără precedent în estul și sudul global, materialele necesare pentru construcția orașelor cu emisii scăzute de carbon și rezistente la climă vor fi o parte cheie a soluției pentru deblocarea decarbonizării.
Betonul, oțelul, aluminiul și substanțele chimice, precum și navele, avioanele și camioanele care le transportă, sunt în prezent responsabile pentru 30% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar acestea se preconizează că vor crește. Cheia pentru tranziția acestor sectoare globale este de a reduce costurile metodelor de fabricație și tehnologiilor curate, în comparație cu tehnicile convenționale intensive în carbon.
Parteneriatele consolidate între guverne, companii, investitori și inovatori sunt cruciale. Reprezentând 55 dintre cele mai mari companii din lume, o capitalizare de piață de 8,5 trilioane de dolari și zece guverne care iau măsuri pentru a extinde tehnologia curată transformațională, First Movers Coalition este un parteneriat global public-privat de vârf care vizează extinderea noilor tehnologii curate pentru a decarboniza transportul pe distanțe lungi și sectorul materialelor.
Adaptarea la climă
Impacturile dezastruoase ale schimbărilor climatice devin din ce în ce mai frecvente și mai acute. Cel mai recent raport IPCC a constatat că aproape 3,3 miliarde de oameni trăiesc acum în contexte climatice extrem de vulnerabile și se estimează că 10 milioane de oameni sunt acum strămutați din cauza inundațiilor masive din Pakistan de luna trecută. Comunitățile cele mai vulnerabile, care sunt cel mai puțin responsabile pentru schimbările climatice și au cele mai puține resurse pentru a răspunde impactului climatic, vor continua să fie în prima linie.
Rezolvarea acestor provocări necesită un răspuns global concertat, inclusiv finanțare publică și mixtă sporită, noi parteneriate radiale cu mai multe părți interesate și o dublare a soluțiilor inovatoare pentru adaptarea la impactul climatic. Există un caz de afaceri clar pentru adaptarea la climă: un raport din 2019 al Comisiei Globale pentru Adaptare a demonstrat că investirea a 1,8 trilioane de dolari la nivel global în măsuri de adaptare la climă, cum ar fi sisteme de avertizare timpurie, infrastructură rezistentă la climă și soluții bazate pe natură, din 2020 până în 2030, ar putea genera 7,1 trilioane de dolari în beneficii nete totale.
La COP27, adaptarea la climă se va situa în centrul discuțiilor. În sălile de negociere, țările în curs de dezvoltare și statele insulare mici vor continua să sublinieze cât de multe țări nu dispun de resursele necesare pentru a răspunde impactului climatic și problema pe care multe națiuni insulare mici o reiterează de zeci de ani. Se vor înregistra, de asemenea, eforturi consolidate pentru a construi parteneriate între guverne, companii, investitori și orașe și regiuni în scopul întreprinderii de acțiuni urgente privind adaptarea la climă.
Preocuparea globală cu privire la schimbările climatice
Mai mult de jumătate dintre adulții de pe planetă consideră că schimbările climatice au avut deja un impact sever asupra părții lor din lume, iar o treime se teme că îi poate forța să își părăsească locuințele, potrivit unui nou sondaj global comandat de Forumul Economic Mondial. Șapte din zece se așteaptă la impacturi severe pentru țările lor în următorul deceniu.
Raportul Global Risks 2022 al Forumului Economic Mondial arată că sănătatea planetei domină și preocupările experților și liderilor mondiali în domeniu. Sondajele au arătat că eșecul acțiunii climatice, extremele climatice și pierderea biodiversității sunt considerate cele mai grave trei riscuri în următorul deceniu.
Cu toate acestea, mulți speră că declarațiile se vor transforma în acțiuni semnificative datorită COP27. António Guterres consideră COP27 drept „testul de turnesol numărul unu” al cât de serios iau guvernele daunele tot mai mari pe care schimbările climatice le produc celor mai vulnerabile țări din lume.
„Lumea nu mai poate aștepta”, adaugă el. „Suntem într-o luptă pe viață și pe moarte pentru propria noastră siguranță astăzi și pentru propria noastră supraviețuire mâine”.
Sursa: https://www.weforum.org/agenda/2022/10/cop27-why-it-matters-and-5-key-areas-for-action/
