Cum ne afectează schimbările climatice locuințele și sănătatea

Conform Organizației Meteorologice Mondiale, între 1970 și 2019 au fost raportate peste 11.000 de dezastre meteorologice, climatice și legate de apă, care au dus la peste 2 milioane de decese și pierderi economice de 3,64 trilioane de dolari americani. Doar anul acesta, valul de zece zile de căldură extremă din Europa a ucis aproximativ 2.300 de oameni în 12 capitale europene, inundațiile severe din Australia, de pe coasta New South Wales, au afectat peste 48.000 de persoane, iar în Statele Unite, incendiile de vegetație din Los Angeles au distrus peste 16.000 de clădiri. Evenimentele de acest gen confirmă ceea ce climatologii au avertizat de mult timp: extremele legate de climă devin din ce în ce mai frecvente și mai intense.

Locuințele ne pot face mai vulnerabili la efectele schimbărilor climatice. În lumea de astăzi care se încălzește continuu, este din ce în ce mai important ca locuințele și sistemele locative în general să fie rezistente la schimbările climatice. Aceasta înseamnă că locuințele trebuie să ne protejeze de valuri de căldură, inundații și incendii de vegetație și să țină la distanță poluanții atmosferici, iar sistemele locative trebuie să funcționeze corespunzător, punând la dispoziție locuințe accesibile și sigure.

Locuințele și sănătatea sunt indisolubil legate. Din punct de vedere funcțional, locuințele ne protejează de intemperii. Dar, privind imaginea de ansamblu, locuințele rezistente și sistemele locative au un rol cheie în a ne ajuta să facem față efectelor schimbărilor climatice.

Cum afectează schimbările climatice casele și sănătatea noastră?

Schimbările climatice pot duce la deteriorarea condițiilor interioare din casele noastre. De exemplu, temperaturile extreme pot compromite calitatea aerului, crescând probabilitatea degradării materialelor de construcție și generării de poluanți. Particulele atmosferice periculoase provenite din fumul degajat de incendiile de vegetație se pot infiltra în mediile interioare. Ambele procese pot contribui la o calitate slabă a aerului din interiorul locuinței. Ca să nu mai vorbim de faptul că, în exterior, căldura extremă poate duce la temperaturi insuportabile.

Pe de altă parte, precipitațiile abundente sau furtunile pot provoca locuințelor avarii structurale grave, expunând locatarii la toxine, de exemplu din apa contaminată, și poate crește riscul de reacții alergice, probleme respiratorii și boli infecțioase precum bolile transmise prin apă și de țânțari.

Schimbările climatice și securitatea locuințelor

Riscurile asociate cu schimbările climatice pot influența semnificativ securitatea și accesibilitatea locuințelor, ambele constituind factori predictivi ai sănătății mintale și bunăstării locatarilor. Cei doi factori generează deja probleme, independent de schimbările climatice, pe care o climă în schimbare le exacerbează. Pe deasupra, o criză a locuințelor crește vulnerabilitatea la schimbările climatice.

Dezastrele legate de climă influențează negativ costurile locuințelor și costul vieții în general. Locatarii ar putea fi nevoiți să plătească pentru întreținere și reparații, pe lângă impozite, credite ipotecare sau chirii. În cazul proprietarilor, creșterea numărului și intensității evenimentelor meteorologice extreme determină creșterea primelor de asigurare. Toate acestea pun presiune asupra accesibilității locuințelor.

Temperaturile extreme cresc, de asemenea, riscul de sărăcie energetică, respectiv incapacitatea unei gospodării de a-și permite energia necesară pentru un trai decent. Imposibilitatea de a încălzi sau răci în mod adecvat o locuință poate afecta negativ atât sănătatea fizică, cât și cea mentală a ocupanților acesteia.

Mai mult, dezastrele legate de climă pot duce la relocări forțate, cu efecte secundare asupra sănătății și bunăstării prin perturbarea vieții de familie, pierderea veniturilor, deconectarea socială, creșterea violenței bazate pe gen și accesul redus la servicii.

De asemenea, efectele schimbărilor climatice reduc oferta de locuințe accesibile, mai ales cele de închiriat la prețuri reduse, care sunt mai susceptibile de a fi deteriorate sau distruse, de exemplu din cauza calității structurale inferioare. Prin urmare, locuitorii cu venituri mici vor fi cei mai afectați, întâmpinând dificultăți în găsirea unei locuințe potrivite. Totodată, efectele schimbărilor climatice asupra locuințelor sunt inechitabile, consecințele afectând în mod disproporționat grupurile defavorizate.

Atunci când zonele cu risc climatic scăzut devin mai atractive, rezultatul poate fi creșterea costurilor locuințelor și a altor costuri în acele zone. „Gentrificarea climatică” (procesul prin care un cartier sau o zonă urbană experimentează o schimbare demografică și socio-economică semnificativă, implicând de obicei înlocuirea rezidenților cu venituri mai mici și a afacerilor locale cu unele cu venituri mai ridicate) poate conduce la strămutarea familiilor cu venituri mici în zone cu risc mai mare și mai puțin protejate. Acest lucru a fost deja consemnat în țări precum Statele Unite și Danemarca.

Cum arată o locuință rezistentă la schimbările climatice?

Locuințele trebuie să protejeze oamenii de riscurile tot mai mari reprezentate de schimbările climatice. Din punct de vedere fizic, aceasta înseamnă că trebuie să fie suficient de robuste pentru a rezista la condiții meteorologice mai intense, să fie eficiente din punct de vedere energetic și să aibă performanțe termice bune care să permită atât ventilația, cât și controlul climatic. Pentru a realiza acest lucru, locuințele rezistente la schimbările climatice ar trebui să includă caracteristici precum:

fundații, pereți și acoperișuri bine construite,
ventilație și izolație corespunzătoare,
sisteme de răcire și încălzire eficiente din punct de vedere energetic,
umbrire exterioară și reflectivitate a acoperișului,
materiale de construcție rezistente la foc și căldură.

Normele de construcție trebuie să țină cont de impactul tot mai mare al schimbărilor climatice, prin creșterea standardelor de eficiență energetică și performanță termică și printre alte măsuri, în timp ce locuințele existente ar putea necesita modernizare. De asemenea, este nevoie de politici mai puternice de protecție a chiriașilor. Locuințele de închiriat sunt în mod disproporționat de slabă calitate, însă acestea adăpostesc o mare parte din persoanele mai vulnerabile din populație. Standardele minime pentru locuințele de închiriat trebuie să fie adaptate la schimbările climatice.

Însă asigurarea unor locuințe corespunzătoare nu este doar o chestiune de construcție fizică a acestora. Locuințele rezistente la schimbările climatice ar trebui să fie accesibile ca preț, sigure și să ofere locuitorilor posibilitatea de a accesa oportunități de muncă, educație și conexiuni sociale care să susțină bunăstarea. La urma urmelor, nu putem uita că pentru a prospera, oamenii trebuie să aibă o locuință adecvată.