O problemă care ar trebui să ne preocupe pe fiecare, acum mai mult decât oricând: „Care este cel mai bun lucru pe care aș putea să îl fac pentru a proteja planeta?” Răspunsul, destul de banal, este: „Depinde”. Politicienii pot adopta noi legi, tehnologii pot optimiza procesele de fabricație, fermierii pot practica agricultura regenerativă, administrațiile publice centrale și locale, companiile de transport public sau privat, își pot converti flotele de autoturisme, autobuze și camioane în vehicule electrice.
Nu există o soluție universală, care să funcționeze pentru toată lumea. Adolescenții nu pot vota, fermierii și companiile agricole nu vor prefera să producă mai puțin cu costuri mai ridicate, un părinte singur care lucrează în mai multe locuri de muncă nu își va putea permite să cheltuiască bani în plus pe produse reciclabile. Deci, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să identificăm și să valorificăm cel mai mult poziția, resursele și abilitățile fiecăruia, pentru a aborda restricțiile inevitabile impuse de obiectivul de limitare a efectelor produse de schimbările climatice.
De exemplu. să considerăm situația proprietarilor de locuințe. Cu riscul de a suna perimat, există un „truc” relativ simplu pe care proprietarii caselor îl pot implementa pentru a reduce amprenta de carbon. Va face casa mai confortabilă, va economisi bani pe termen lung, iar guvernul ar putea chiar ajuta la decontarea unei părți a cheltuielilor cu investiția. Mă refer la bine cunoscuta „reabilitare termică” – izolarea termică a locuinței, astfel încât să nu se risipească energie pentru încălzire – iarna și pentru răcire – vara.
Izolarea termică cunoaște mai multe forme, dar cea mai simplă este etanșarea spațiilor libere sau rosturilor din tocurile ferestrelor și ușilor. Mai întâi puteți identifica zonele de neetanșeitate pornind ventilatoarele de evacuare din bucătărie și baie, creând o ușoară diferență de presiune între interior și exterior, apoi apropiind o lumânare aprinsă de potențialele zone cu probleme. Dacă flacăra sau fumul se mișcă sau se înclină într-o singură direcție, ați identificat o zonă care trebuie reparată. Folosiți benzi sau garnituri de etanșare pentru a izola ferestrele și ușile și instalați o perie la partea inferioară a ușilor, în special a celor exterioare. De asemenea, puteți așeza pe pervazurile ferestrelor și pe pragurile ușilor, în zonele critice, o pernă cilindrică, care nu este foarte costisitoare, în special dacă aveți o bunică sau vreo mătușă la țară.
Conform unor studii recente, 25-30 la sută din pierderile de energie termică au loc prin ferestre. Doar puneți mâna pe un geam exterior într-o zi de iarnă – simțiți cât de rece este? Asta înseamnă energie irosită. Puteți contracara acest lucru instalând jaluzele sau draperii, o analiză efectuată de o universitate americană a constatat că o simplă perdea poate reduce pierderile de căldură prin fereastră cu 24 până la 31 la sută. Pentru perioada de vară, sticla de geam tratată, care blochează anumite lungimi de undă ale luminii solare, poate diminua încălzirea locuinței.
O variantă mai costisitoare este înlocuirea ferestrelor. Montați ferestre cu geam dublu, triplu sau chiar cvadruplu; cu cât fereastra are mai multe geamuri, cu atât va transfera mai puțină energie termică. Luați în considerare chiar și ferestrele mai sofisticate, care includ de exemplu argon – un izolator termic eficient – între geamuri. Dacă intenționați să vă reamenajați locuința, atunci este momentul potrivit să vă gândiți la etanșarea spațiilor de acces, la izolarea conductelor interioare și la eficientizarea sistemului de climatizare. Dacă, pentru moment, nu vă permiteți o renovare completă, măsurile mai simple, cum ar fi plasarea unui covor gros pe podeaua unei camere situată deasupra unui garaj neîncălzit sau căptușirea cu vată minerală a pereților exteriori ai unei mansarde care acumulează căldura verii, pot face diferența.
Deoarece reabilitarea termică, în special a blocurilor de locuințe, presupune costuri ridicate, există programe guvernamentale pentru finanțarea lucrărilor de acest tip. Reabilitarea termică este benefică în special pentru gospodăriile familiilor cu venituri mici, care de obicei cheltuiesc un procent mai ridicat din venitul lor anual pe facturile de energie. Pentru aceste gospodării, se estimează o reducere a cheltuielilor cu energia cu până 35%. Dacă intenționați să locuiți mai mult de 10 ani în aceeași locuință, chiar dacă vă finanțați singuri investițiile în reabilitarea termică, acestea se vor amortiza în cele din urmă. Un studiu din 2015 a constatat că Programul de reabilitare termică asigură economii de energie de până la 40%. Dacă se iau în considerare beneficiile colaterale, respectiv sănătatea membrilor familiei și siguranța locuinței, randamentul crește la peste 400%.
Reducerea amprentei de carbon datorată reabilitării termice depinde de modul în care vă încălziți și răcoriți locuința. Este puțin mai complicat calculul reducerii amprentei de carbon în cazul reabilitării termice a locuințelor încălzite electric sau în cazul utilizării aerului condiționat pe perioada verii, deoarece aceste valori depind de modul în care este produsă energia electrică. Dar chiar dacă energia electrică ar proveni în totalitate din surse regenerabile, îmbunătățirea eficienței poate ajuta la reducerea solicitării rețelei de energie electrică – o problemă care se va acutiza pe măsură ce va crește numărul vehiculelor electrice.
Adesea, oamenii se simt neputincioși în fața amplorii crizei climatice. Este corect: umanitatea a produs aproximativ 34 de miliarde de tone de echivalent dioxid de carbon în 2020, iar studiile arată că o reabilitarea termică a unei locuințe asigură o reducere de circa 680 de kilograme echivalent dioxid de carbon pe an, o valoare care face ca economiile realizate de o familie obișnuită să pară neînsemnate. Într-adevăr, transformarea socială și economică, despre care specialiștii spun că este necesară pentru soluționarea crizei climatice, necesită un efort global. Cu toate acestea, chiar și acțiunile individuale pot fi semnificative, mai ales dacă sunt continuate cu persistență. Daniel Swain, specialist american în climatologie, avertiza că „efectul de seră determină ca efectele climatice, cum ar fi incendiile masive de vegetație și uraganele, să devină exponențial mai grave cu fiecare creștere incrementală a temperaturilor globale„. Asta înseamnă că fiecare kilogram de CO2 redus, fiecare încălzire evitată, ajută la asigurarea unui viitor mai bun.
Și dacă fiecare persoană care și-a reabilitat termic locuința convinge doi prieteni să facă același lucru, atunci efectele acțiunii lor cresc, de asemenea, exponențial. Reducerea amprentei de carbon, de la 680 de kilograme echivalent dioxid de carbon pe an, ar putea ajunge la 1.360, apoi la 2.720 și așa mai departe. Dacă toate gospodăriile din România ar folosi măsuri de reducere a pierderilor din încălzire și răcire cu o treime, țara ar economisi peste 7,5 milioane de tone de dioxid de carbon anual. Și asta doar printr-un singur mod, relativ simplu și la îndemâna oricui – reabilitarea termică a propriei locuințe. Am putea încerca, nu-i așa?
Surse: wikipedia.org, washingtonpost.com
