Mirosul de lemn ars este una dintre amintirile definitorii ale oricărei călătorii – în special în anotimpul rece – în multe comunități rurale din Europa Centrală și de Est, unde biomasa forestieră este încă folosită pentru încălzirea a zeci de mii de case. Cu toate acestea, un raport recent al Comisiei Europene a concluzionat că prin arderea majorității tipurilor de biomasă forestiere se produc mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât prin arderea cărbunelui, petrolului sau gazelor. Problema este deosebit de acută în toată Europa Centrală și de Est. În 23 din cele 24 de scenarii examinate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei, biomasa a avut un impact negativ asupra climei, biodiversității sau ambelor.
Raportul constată că cea mai mare parte a biomasei forestiere arse în prezent pentru energie în UE nu numai că mărește emisiile în comparație cu combustibilii fosili, dar va continua în următoarele decenii, periclitând obiectivul de „zero emisii” al UE până în anul 2050 și șansele de a stopa agravarea, în prezent galopantă, a schimbărilor climatice. Potrivit Comisiei, arderea biomasei emite anual peste 350 de milioane de tone de CO2 în întreaga UE.
În mod ironic, totuși, politica energetică a UE stimulează în prezent arderea tipului de biomasă pe care raportul Comisiei o prezintă drept periculoasă și care contravine politicii climatice a Uniunii Europene, care, potrivit World Wildlife Fund (WWF), nu reușește să înțeleagă că politica energetică actuală trebuie să fie modificată. În schimb, solicită adoptarea unor măsuri corective la nivel național.
„Comisia își eludează responsabilitatea ”, spune Alex Mason, senior policy officer, WWF Europe. „Prin intermediul acestui raport, comisia admite practic că politicile actuale ale UE în domeniul bioenergiei accelerează schimbările climatice, apoi trimite mingea în curtea statelor membre pentru a remedia problema. Avem nevoie urgentă de o înăsprire a reglementărilor privind biomasa, prin Directiva UE privind energia regenerabilă, înainte de a se produce alte daune ” .
Majoritatea planurilor naționale pentru energie și climă (NECP) ale statelor membre UE nu includ o evaluare adecvată a impactului potențial al extinderii recoltării biomasei forestiere asupra emisiilor de carbon, a biodiversității, a poluării apei și aerului. Problema este deosebit de relevantă pentru Europa Centrală și de Est, unde utilizarea lemnului de foc (în principal lemn de esență tare) este încă singura sursă de energie pentru încălzire într-un număr mare de gospodării rurale. De exemplu, un studiu din 2011 realizat în România a calculat consumul de lemn de foc de 19 milioane de metri cubi în 2009, într-un total de 3,5 milioane de gospodării, în timp ce în Bulgaria, un studiu din 2012 a estimat că biomasa a furnizat 32% din necesarul de încălzire a gospodăriilor.
O mare îngrijorare este faptul că există planuri de creștere a consumului de biomasă în țările Europei centrale și de est, întrucât proiectele actuale din majoritatea țărilor centrale și estice din UE prevăd o utilizare sporită a biomasei forestiere, atât în sectorul industrial, cât și pentru încălzirea gospodăriei. De exemplu, Bulgaria intenționează să crească utilizarea de biomasă pentru încălzire cu 44% și se preconizează că acesta va fi singurul tip de energie regenerabilă care se va extinde până în 2030. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că ar exista o creștere a numărului de gospodării care utilizează biomasă (lemn de foc) de la 1,1 milioane în 2016 la 1,7 milioane în 2030 – aproape 80% din totalul gospodăriilor. Planul național bulgar de acțiune energetică pentru biomasa forestieră pentru perioada 2018-2027 stabilește potențialul de utilizare a biomasei lemnoase pentru producția de căldură și energie electrică (industrială) la 6.067.222 de metri cubi pe an. Același plan menționează că, cantitatea de lemn de foc utilizată în 2016 a fost de 5.714.529 de metri cubi (ceea ce a reprezentat 84,25% din volumul de lemn recoltat legal în acel an).
Având în vedere că majoritatea lemnului de foc recoltat a fost utilizat în gospodării, rezultatul planului ar putea duce la utilizarea biomasei se va dubla până în 2030, incluzând o creștere substanțială a recoltării în scopuri energetice. Luând în considerare tăierea ilegală de aproximativ două milioane de metri cubi pe an, Bulgaria ar putea ajunge să recolteze, în mare măsură pentru producția de energie, o cantitate echivalentă cu creșterea anuală totală a biomasei. În mod similar, proiectul maghiar prevede creșterea capacității de producție pe bază de biomasă cu 50%, iar volumul lemnului utilizat la încălzire este prevăzut să crească cu 13%, însemnând că biomasa va reprezenta 88% din sursa totală regenerabilă utilizată pentru producere de energie în 2030. Pentru a preveni riscul defrișărilor în masă și pentru a diminua presiunea crescută asupra pădurilor, WWF Bulgaria, WWF Ungaria și WWF România se străduiesc să limiteze suplimentarea cererii de biomasă forestieră pentru producerea de energie.
În cadrul proiectului BIO Screen, finanțat de Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI), WWF și partenerii săi evaluează potențialul biomasei forestiere din Bulgaria, Ungaria și România. Se speră că rezultatele aceastei analize vor fi utilizate pentru calculul necesarului de energie, menținându-se totodată angajamentele de atingere a obiectivelor de decarbonizare pentru anii 2030 și 2050. În plus, proiectul BIO Screen va avea un impact asupra politicilor referitoare la utilizarea biomasei în producția de energie în țările ECE, pentru dezvoltarea unor politici de prevenire a unei dependențe crescute de biomasă forestieră pentru producerea de energie (în special ca urmare a tranziției de la cărbune) și pentru prevenirea extinderii schemelor de subvenții pentru utilitățile energetice care utilizează biomasă forestieră.
„În cadrul proiectului BIO Screen, dezvoltăm criterii pentru exploatarea durabilă a potențialului disponibil, astfel încât să nu permitem supraexploatarea pădurilor ”, spune Georgi Stefanov, specialist în probleme de climă și energie la WWF Bulgaria. „Pe baza acestor criterii, vom calcula cât de multă biomasă ar trebui inclusă în Planurile naționale din Bulgaria, România și Ungaria. Împreună cu reprezentanții administrațiilor publice locale și naționale, vom dezvolta, de asemenea, alternative la utilizarea lemnului de foc pentru încălzirea gospodăriilor, în șase unități administrative din aceste țări ” .
Sursa: emerging-europe.com
