Combustibilii fosili încă alimentează cu energie o mare parte a lumii, chiar dacă energia regenerabilă a devenit mai ieftină în majoritatea țărilor și reduce atât poluarea, cât și daunele climatice cauzate de arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale.
Pentru a înțelege acest paradox, este util să analizăm modul în care țările – în special SUA, China și Uniunea Europeană, marii emițători de gaze cu efect de seră – echilibrează presiunea creșterii cererii de energie electrică cu nevoia globală de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta.
SUA mizează pe combustibilii fosili
Statele Unite nu își ascund ambițiile în materie de combustibili fosili. Dețin o bogăție de rezerve de combustibili fosili și o industrie de petrol și gaze puternică din punct de vedere politic. De când președintele Donald Trump a preluat mandatul în ianuarie 2025, administrația sa a promovat industria de petrol și gaze și producția de cărbune, invocând creșterea cererii de energie electrică pentru a-și justifica acțiunile, în special pentru alimentarea centrelor de date cu inteligență artificială.
Reînviind mantra „drill, baby, drill”, administrația Trump a adoptat acum o agendă „mine, baby, mine” pentru a încerca să relanseze producția de cărbune din SUA, care a scăzut dramatic în ultimele două decenii odată cu creșterea ponderii gazelor naturale și a energiei regenerabile, mai ieftine. Departamentul de Interne a lansat pe 29 septembrie un plan de „dezlănțuire a energiei americane a cărbunelui” prin alocarea a 13 milioane de acri (52.609,11 km2) de teren federal pentru minerit. De asemenea, în încercarea de a face cărbunele competitiv, Departamentul Energiei a promis 625 de milioane de dolari americani pentru reducerea redevențelor plătite de companiile miniere și extinderea duratei de viață a centralelor electrice pe cărbune.
Totuși, aceste inițiative blochează și mai mult comunitățile cu centrale pe cărbune, un combustibil fosil cu emisii mari de carbon. Renașterea industriei cărbunelui ar avea și costuri pentru sănătatea publică. În Statele Unite, între 1999 și 2020, poluarea legată de cărbune a cauzat boli respiratorii, boli de inimă și mii de decese premature în fiecare an.
Administrația Trump abandonează, de asemenea, cursa pentru tehnologiile energiei curate în favoarea Chinei, eliminând numeroase facilități fiscale pentru energia regenerabilă și retrăgând sprijinul federal pentru proiectele de cercetare energetică. Propunerea administrației Trump privind bugetul SUA din 2026 reduce finanțarea pentru cercetare, dezvoltare și proiecte pilot energetice la 2,9 miliarde de dolari, puțin peste jumătate din bugetul alocat în 2025. Aceste investiții în cercetarea energetică ar scădea la niveluri nemaiîntâlnite de la mijlocul anilor 1980 sau începutul anilor 2000, chiar și dacă se ia în considerare inflația.
Impulsul Chinei către energia curată și expansiunea cărbunelui
În timp ce Statele Unite reduc finanțarea energiei regenerabile, China își dublează eforturile în ceea ce privește tehnologiile de energie curată. Subvențiile guvernamentale mari și capacitatea de producție au ajutat China să domine producția globală de panouri solare și lanțurile de aprovizionare pentru turbine eoliene, baterii și vehicule electrice.
Tehnologiile de energie curată fabricate în China, mai ieftine, au permis multor economii emergente, precum Brazilia și Africa de Sud, să reducă utilizarea combustibililor fosili în rețelele lor electrice. Brazilia a intrat în top cinci mondial în ceea ce privește generarea de energie solară în 2024, producând 75 de terawați-oră de electricitate și depășind Germania, care a produs 71 TWh. Agenția Internațională pentru Energie se așteaptă acum ca totalul capacității globale a energiei regenerabile să se dubleze până în 2030, chiar dacă se așteaptă o scădere bruscă a creșterii energiei regenerabile în SUA.
Cu toate acestea, în timp ce China extinde accesul la energie curată în întreaga lume, producția și emisiile sale provenite din cărbune continuă să crească: în prima jumătate a anului 2025, China a pus în funcțiune 21 de gigawați de noi centrale electrice pe cărbune și are planificat peste 80 GW pentru întregul an, cea mai mare creștere a capacității noi de producere a energiei pe bază de cărbune din China în ultimul deceniu. Deși China s-a angajat să reducă treptat utilizarea cărbunelui între 2026 și 2030, creșterea cererii de energie ar putea face dificilă realizarea planului.
Paradoxul Chinei — lider mondial în inovațiile în energie curată, în timp ce își extinde producția de cărbune — reflectă tensiunea dintre asigurarea securității energetice și reducerea emisiilor și a impactului climatic.
Lupta Europei pentru surse de energie fiabile
Uniunea Europeană își urmează propriile strategii de reducere a dependenței de combustibilii fosili pe fondul tensiunilor geopolitice continue față de Rusia. Invazia Ucrainei de către Rusia a expus multe țări europene la perturbări ale aprovizionării și tulburări geopolitice și a declanșat o criză energetică globală, deoarece țările care odinioară depindeau de petrolul și gazele rusești s-au grăbit să găsească alternative.
În iunie 2025, Comisia Europeană a propus un regulament pentru eliminarea treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia până la sfârșitul anului 2027, cu scopul de a consolida securitatea energetică și de a stabiliza prețurile. Această inițiativă face parte din planul mai amplu REPowerEU, plan care se concentrează pe creșterea producției de energie curată, îmbunătățirea eficienței energetice și diversificarea aprovizionării cu petrol și gaze.
Sursele regenerabile de energie sunt în prezent principala sursă de energie electrică în Uniunea Europeană, deși gazele naturale și petrolul reprezintă încă mai mult de jumătate din aprovizionarea totală cu energie a Europei.
Planul UE de eliminare treptată a energiei pe bază de combustibili fosili se confruntă, de asemenea, cu provocări. Slovacia și Ungaria și-au exprimat rezistența față de eliminarea treptată propusă, invocând îngrijorări cu privire la accesibilitatea energiei și la necesitatea unor surse alternative de aprovizionare. Prim-ministrul ungar, Victor Orbán, a declarat că Ungaria va continua să importe petrol și gaze rusești. Întreruperea acestor aprovizionări, a afirmat el, ar fi un „dezastru” economic și ar reduce imediat producția economică a Ungariei cu 4%.
Calea către reducerea dependenței Europei de combustibilii fosili implică, așadar, găsirea unei căi de mijloc între dezacordurile interne și stimularea dezvoltării durabile pe termen lung. Europa pare să beneficieze într-un fel de pe urma retragerii SUA din cursa energiei curate. Potrivit analizei BloombergNEF, investițiile globale în energia regenerabilă, care au atins un nivel record în prima jumătate a anului 2025, au crescut în UE, dar au scăzut în SUA.
Brazilia, atrasă de combustibilii fosili în timp ce găzduiește negocieri privind clima
În noiembrie 2025, reprezentanți ai țărilor din întreaga lume se vor reuni în Brazilia pentru Conferința anuală a Națiunilor Unite privind clima COP30. Întâlnirea marchează trei decenii de negocieri internaționale privind clima și un deceniu de când națiunile au semnat Acordul de la Paris pentru limitarea creșterii temperaturii globale. Desfășurarea conferinței la Belém, un oraș din pădurea amazoniană, reflectă atât mizele, cât și contradicțiile angajamentelor climatice: un ecosistem vital aflat în pericol de colaps pe măsură ce planeta se încălzește, dintr-o țară care promite să fie lider în domeniul climei, dar extinde în același timp producția de petrol și gaze și explorează noi zăcăminte de petrol în regiunea Foz do Amazonas, gura de vărsare a fluviului Amazon.
La treizeci de ani de la începerea discuțiilor globale privind clima, deconectarea dintre promisiuni și practici nu a fost niciodată mai evidentă. Lumea nu este pe calea cea bună pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, iar persistența combustibililor fosili constituie un motiv major al acestei deraieri. Se așteaptă ca negociatorii să reia dezbaterea măsurilor de reducere a emisiilor de metan și de sprijinire a tranziției de la combustibilii fosili. Rămâne însă de văzut dacă discuțiile se vor traduce în cele din urmă într-un plan concret de eliminare treptată la nivel global, pentru că fără planuri credibile de reducere efectivă a dependenței de combustibilii fosili, discuțiile anuale privind clima riscă să devină un alt motiv de tensiuni geopolitice.
Surse:
International Energy Agency, Energy supply, iea.org
U.S. Department of Energy, DOE Releases New Report Evaluating Increase in Electricity Demand from Data Centers, energy.gov
Brad Plumer, Lisa Friedman, ‘Mine, Baby, Mine’: Trump Officials Offer $625 Million to Rescue Coal, New York Times, 29.09.2025
U.S. Energy Information Administration, Annual Coal Report, eia.gov, 30.10.2024
Comisia Europeană, REPowerEU – Energie sigură și durabilă pentru Europa, la prețuri accesibile, commission.europa.eu
Fabio Teixeira, Brazil environmental agency approves Petrobras emergency drill results in Foz do Amazonas, Reuters, 25.09.2025
Kate Hua-Ke Chi, Why countries struggle to quit fossil fuels, despite higher costs and 30 years of climate talks and treaties, The Conversation, 16.10.2025
