Publicație online editată de Alianța Pentru Natură – prima organizație non-guvernamentală din România membru al Convenției Primarilor privind Clima și Energia
Pământul se schimbă mai repede decât în orice altă perioadă înregistrată din istorie, ca urmare a încălzirii globale cauzate de om.
De la mijlocul anilor 1800, când am început să ardem combustibili fosili la scară industrială, am modificat atmosfera și am provocat încălzirea planetei Gazele cu efect de seră rețin căldura în atmosferă, ceea ce determină temperaturi mai ridicate, creșterea nivelului mării, perturbarea ecosistemelor și condiții meteorologice extreme.
Oamenii de știință au prognozat că, dacă temperatura globală va crește cu peste 2˚C față de nivelurile preindustriale, consecințele vor fi catastrofale pentru miliarde de oameni din întreaga lume. Guvernele au semnat acordul de la Paris în 2015, convenind să limiteze creșterea temperaturii globale la 2˚C, cu ambiția de a menține sub 1,5˚C.
Acest articol, preluat din The Guardian, prezintă o selecție a semnelor vitale ale planetei, de la nivelurile de dioxid de carbon până la suprafața de gheață marină arctică. Graficele sunt realizate pe baza datelor provenite de la NASA, Centrul Național de Date pentru Zăpadă și Gheață din SUA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică. Aceste grafice afișează valorile diferiților parametri climatici, oferind o reprezentare vizuală a crizei climatice.
Modificarea temperaturii globale Modificarea lunară a temperaturii în comparație cu valorile din perioada de referință 1951-1980 + 0,86˚C Ianuarie 2021
Mediile lunare ale temperaturii Pământului fluctuează constant, dar de la revoluția industrială planeta a cunoscut o creștere fără precedent a temperaturilor, în special în ultimele decenii. 19 din cei 20 cei mai calzi ani înregistrați vreodată s-au înregistrat după anul 2001, iar lumea este acum cu aproximativ 1˚C peste nivelurile preindustriale. Acordul de la Paris a stabilit ca obiectiv să nu se depășească 2˚C, cu ambiția de a rămâne sub 1,5˚C.
CO2 atmosferic Valorile săptămânale de carbon înregistrate la Mauna Loa, Hawaii 416,92 ppm 7 februarie 2021
Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră care reține căldura în atmosferă și este unul dintre principalii factori care contribuie la încălzirea globală. De la revoluția industrială, nivelurile de CO2 din atmosferă au depășit 400 de părți pe milion, cel mai înalt nivel din ultimele milioane de ani. Înregistrările se fac la un observator de pe vulcanul Mauna Loa din Hawaii și, de obicei, valorile maxime sunt atinse în luna mai a fiecărui an.
Topirea ghețarilor Subpoziția masei de gheață de pe uscat -4040 GT Decembrie 2018
Gheața de pe uscat se topește și ea într-un ritm rapid, în special în emisfera nordică. Înregistrând valori relativ stabile până în anii 1990, Groenlanda pierde acum gheață cu o rată de aproximativ 280 de gigatone pe an, în timp ce Antarctica pierde aproximativ 150 de gigatone pe an. Topirea ghețarilor Antarcticii, care deține mai mult de jumătate din cantitatea de apă dulce a Pământului, s-ar dovedi catastrofală în ceea ce privește creșterea nivelului mării la nivel mondial.
Nivelul mărilor Schimbarea globală a nivelului mărilor +69,21 mm Iulie 2020
Pe măsură ce planeta se încălzește, gheața stocată la poli și în ghețari se topește, iar nivelul mărilor crește. Rata de creștere s-a accelerat în ultimele decenii și este acum estimată la 3-4 mm pe an. Oamenii de știință au prognozat că, dacă nu se iau măsuri drastice pentru a reduce emisiile, nivelul mărilor ar putea crește cu aproximativ un metru până la sfârșitul secolului, ceea ce ar fi catastrofal pentru multe națiuni din zone joase și orașe populate de coastă.
Topirea gheții arctice Gheața arctică înseamnă întinderea medie a gheții marine 14.784 milioane m2 2019
Cantitatea de gheață din Oceanul Arctic a scăzut dramatic în ultimele decenii ca urmare a încălzirii globale. Această gheață care se topește contribuie la creșterea nivelului mării și perturbă tiparele oceanelor și ale vremii. În mod normal, topirea atinge minimul anual în luna septembrie, la sfârșitul verii în emisfera nordică. Unii oameni de știință cred că Arctica ar putea atinge un punct critic atunci când topirea gheții marine va deveni ireversibilă.
