Nimic despre Arthur!

Lege. Nu hoție. Fapte. Nu vorbărie.” Acesta este sloganul cu care Klaus Werner Iohannis a câștigat alegerile din anul 2014 și a ajuns Președintele României. Suna bine. Convingător. Mobilizator. Și de succes. La vremea aceea, nimeni nu înțelegea ce va însemna acest slogan.

1. Furturile de lemn și triada austriacă Schweighofer, Kronospan şi Egger

În mai 2015, în articolul „Scandalul defrișărilor abuzive” , publicat de Deutsche Welle, se scria: „Președintele Klaus Iohannis a fost prins pe picior greșit. Nu putem spune că ar fi existat o relație între firma austriacă [Schweighofer Holzindustrie] și președintele României, dar este cert că acesta a avut exact același punct de vedere cu reprezentanții concernului. O excepțională investigație a Environmental Investigation Agency (EIA), o organizație de mediu cu birouri în Washington D.C. și Londra, a dovedit că managerii companiei Schweighofer Holzindustrie urmăreau cu perseverență obținerea monopolului absolut al achiziționării lemnului tăiat în România, încurajând totodată defrișările ilegale. Ei plăteau bonusuri pentru cantitatea de lemn tăiată peste limitele admise de lege (http://eia-global.org/).

Un grup de parlamentari a inițiat un proiect de modificare a Codului Silvic aducând numeroase amendamente. În linii mari, proiectul introducea elemente de protejare a pădurilor virgine și de descurajare a exploatării haotice, autorizând Jandarmeria să controleze transporturile de bușteni. Un articol important în acest sens era acela care stabilea un prag maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă și dreptul de preempțiune pentru producătorii locali din industria mobilei. Era, fără îndoială, un amendament îndreptat împotriva excesului de tăieri destinate exportului.

Compania austriacă a reacționat, cerând printr-o scrisoare autorităților române să renunțe la acest amendament care le încurca mult socotelile. Dar legea a fost votată fără modificări și textul a ajuns la promulgare. Acum urmează adevărata surpriză. Președintele a retrimis legea la Parlament cu un argument identic cu cel al austriecilor. Pe platforma ”România Curată”, Mihai Goțiu a pus față în față scrisoarea fotocopiată a austriecilor și cererea de reexaminare a Președintelui Klaus Iohannis. Ele sunt absolut identice. Președintele cerea nici mai mult nici mai puțin scoaterea din lege a pragului de 30% și eliminarea preemțiunii pentru fabricile de mobilă. (http://www.romaniacurata.ro/).

În opinia Președintelui, legea ar fi de natură să limiteze concurența și să creeze pe piață avantaje arbitrare. Într-o dezbatere academică despre piața liberă, argumentul ar părea fără reproș. Dar în contextul în care o singură mare firmă de export a monopolizat deja piața lemnului, stimulând defrișările fără măsură, argumentația e cel puțin naivă. Unii spun că e complice, dar nu au probe suficiente.

Acum, la șase ani de la publicarea articolului, eu nu cred că Președintele a fost complice. DOAR complice!

Cert este că, la momentul respectiv, în anul 2015, „industria lemnului, estimată la 4 miliarde de euro, este disputată de 11.300 de companii, însă trei dintre ele controlează o treime din piaţă, şi anume triada austriacă Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger.”

2. Compania austriacă OMV

În mai 2021, în articolul din spotmedia.ro „Adevăratul urs Arthur, împușcat în fiecare zi. În alte țări ar fi declanșat o revoluție” , Petrișor Peiu scrie:

Poate vă întrebați, dragi cititori, ce discută, în germană, Klaus Werner Iohannis, atunci când se întâlnește cu Rainer Seele, președintele OMV Aktiengesellschaft? Nu vom ști niciodată, aceste informații nu sunt de nasul nostru.

Dar nu-i așa că nu prea știați, dragi cititori, că fiecare dintre noi, românii, datorăm vreo 25 de euro companiei austriece OMV, pentru „vina” de a le fi dat, aproape pe gratis, cea mai mare companie a țării, toate rezervele de țiței ale țării și jumătate din gazul acestei națiuni?

2.1 Vânzarea Petrom către compania austriacă OMV

Preţul încasat de statul român pe pachetul majoritar de acţiuni al companiei [Petrom] a fost de 670 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, România a vândut, în 2004, jumătate dintr-o companie care valora 2,2 miliarde de euro nu cu 1,1 miliarde de euro, cum era normal, ci cu doar 60% din suma respectivă. Parlamentul României a aprobat, cu entuziasm, contractul de privatizare. Un contract de privatizare ținut secret față de cei 22 de milioane de cetățeni care plăteau salariile guvernanților și parlamentarilor. Un contract de privatizare care le dădea austriecilor și dreptul de a exploata, contra unei redevențe simbolice, jumătate din rezervele de gaz și întreaga rezervă de țiței ale țării.

Ce au făcut austriecii de la OMV odată deveniți proprietari majoritari ai Petrom?au închis definitiv una dintre cele două rafinării primite cadou în 2004 (Arpechim Pitești), au demolat Doljchim și au aruncat la gunoi petrochimia de la Arpechim.

Mai mult, „contractul de privatizare [a Petrom] stipula şi faptul că statul român este obligat ca, pentru o perioadă de 15 ani, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pentru o perioadă de 30 de ani să plătească toate costurile de mediu legate de închiderea sondelor.

Așa că, „în data de 7 martie 2017, OMV AG, ca parte din contractul de privatizare, a inițiat o procedură de arbitraj împotriva Ministerului Mediului din România, în conformitate cu regulile Camerei Internaționale de Comerț (“ICC”), cu privire la anumite notificări de pretenţii neplătite de către Ministerul Mediului pentru costuri suportate de OMV Petrom cu privire la lucrări de dezafectare de sonde și de refacere a mediului, în sumă de 287,66 milioane RON. În data de 9 Iulie 2020, Tribunalul Arbitral a emis Decizia Finală privind arbitrajul și a solicitat Ministerului Mediului să ramburseze către OMV Petrom SA suma de 287,62 milioane RON și dobânzile aferente (a se vedea nota 24). La 31 decembrie 2020, procedura de recunoaștere și executare a deciziei în România este în derulare.

În data de 2 octombrie 2020, OMV AG, ca parte din contractul de privatizare, a inițiat o procedură de arbitraj împotriva Ministerului Mediului din România, în conformitate cu regulile ICC cu privire la anumite notificări de pretenții neplătite de Ministerul Mediului în legătură cu lucrări de dezafectare de sonde și de refacere a mediului în sumă de 155,73 milioane lei. La 31 decembrie 2020 procedura de arbitraj este în derulare. ”

Ce înseamnă asta? Că, din suma ridicol de mică pe care a primit-o statul român în urma tranzacției, va trebui acum să returneze o mare parte către compania austriacă.

2.2 „Subvenționarea” companiei austriece OMV

În ultimii trei ani, OMV a primit cadou de la statul român suma de 367 de milioane de lei, sub formă de „subvenție pentru investiția în centrala electrică Brazi” . Dar, surpriză: „centrala de la Brazi a fost gata în 2012!!! ” .Poate DNA să ne lămurească vreodată cum se poate conveni în 2016 o subvenție pentru o investiție finalizată cu patru ani înainte?

Mai mult, „centrala de la Brazi arde gazele extrase de OMV și care, conform legii, ar trebui pompate în sistem și pe care OMV ar trebui să le cumpere la prețul pieței de la un furnizor de gaze.

2.3 Afacerea „Neptun Deep

Tot Petrișor Peiu scrie în articolul de pe spotmedia.ro: „Austriecii au căpătat, ca o consecință a privatizării, inclusiv dreptul de a exploata cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră, cel numit Neptun Deep, creditat cu o cantitate de cel puțin 40-50 de miliarde de metri cubi și maxim 80-100 de miliarde de metri cubi.

Dar, „OMV Petrom va deveni operatorul blocului Neptun Deep dacă Romgaz va finaliza procesul de achiziție a cotei ExxonMobil în acest proiect”. Adică de ce va fi OMV operatorul, deși OMV și Romgaz vor deține fiecare câte 50% din exploatare? De ce nu va fi Romgaz operatorul? Cine a hotărât asta în numele României? Iată și răspunsul: „Aristotel Jude, director general Romgaz: “Suntem pregătiți să fim parteneri egali la realizarea acestui proiect strategic. În cazul în care oferta noastră va fi acceptată, OMV Petrom va deveni operatorul proiectului.”. Un anume Jude Aristotel, numit de guvern la cârma Romgaz a decis că OMV merită să devină operatorul blocului de gaze exploatată de doi „parteneri egali”…

Legea offshore va fi modificată până la finalul acestei sesiuni parlamentare, adică în vară, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, rugându-i pe investitorii care aşteaptă această lege pentru a debloca investițiile să mai aibă „puţintică” răbdare.”

3. Filiera diplomatică

În anul 2011, prietenul și finul lui Klaus Iohannis, Andreas Huber, a fost numit Consul Onorific al Republicii Austria la Sibiu. Conform site-ului oficial al Ministerului de externe austriac, „acest district al noului consulat este extrem de interesant din punctul de vedere al investițiilor austriece în România, cu firme austriece de renume precum AVE, Biomin, Bramac, Brantner, Dunapack, Holver, Julius Meinl, Kronospan, Schweighofer, Saubermacher, Tondach, Trenkwalder, Wienerberger și mulți alții…

În anul 2009, Klaus Iohannis a fost decorat de austrieci cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”, pentru servicii deosebite aduse țării lor. Conform declarației de presă publicată pe pagina Ministerului de externe austriac, „când Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, Johannis [ca primar al Sibiului] a oferit o fereastră unică pentru cultura și istoria austriacă” , fiind considerat „un mare prieten al Austriei” .

Dacă ambasadorul de atunci al Austriei în România, Martin Eichtinger, l-a lăudat pe primarul Johannis și l-a răsplătit cu o medalie pentru că „în calitatea sa, el a susținut cu fermitate și interesele celor de origine austriacă din rândul populației de limbă germană din România” , cum va fi răsplătit oare acum Președintele Iohannis?

————————–

Ca să citez din sloganul de campanie al Președintelui, toate acestea sunt „Fapte. Nu vorbărie” . Cât despre sintagma „Lege. Nu hoție. ” , este evidentă corelația. Legile românești au fost promulgate sau modificate în funcție de interese, astfel încât hoția să nu poată fi pedepsită. Exact cum a promis de fapt candidatul Iohannis în campania electorală! Acum se întrevede ce însemna cu adevărat „România lucrului bine făcut” . Pentru că lucrul a fost bine făcut. Chiar foarte bine. Pentru austrieci!

Sfârșit. Oare?

————————–

Surse:
https://amp.dw.com/ro/klaus-iohannis-%C8%99i-scandalul-defri%C8%99%C4%83rilor-abuzive/a-18427030
http://www.romaniacurata.ro/cum-a-preluat-iohannis-argumentele-firmei-schweighofer-in-cererea-de-reexaminare-a-codului-silvic-document-si-cum-preia-schweighofer-lemnul-taiat-ilegal-video-cu-camera-ascunsa/
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/adevaratul-urs-arthur-impuscat-in-fiecare-zi-in-alte-tari-ar-fi-declansat-o-revolutie?fbclid=IwAR38ruqz9ns0q3dhbHFO1abMPAllSv6LUPIXEXan01wFSl3qh7yhMlE9ey8
https://www.bmeia.gv.at/en/the-ministry/press/announcements/2011/opening-of-an-honorary-consulate-in-sibiu/
https://www.bmeia.gv.at/en/the-ministry/press/announcements/2009/mayor-of-sibiu-klaus-johannis-is-awarded-the-great-silver-decoration-of-honour/

Din aceeași categorie

Leave a Comment