Sumal 2.0, noul sistem de trasabilitate a lemnului din România elimină transparența

România a lansat un nou sistem electronic de trasabilitate a lemnului, un pas important în tranziția sa către un sector forestier complet digitalizat. Din păcate, noul sistem a eliminat inexplicabil orice transparență publică, susține un ONG de mediu.

După ani de presiune publică intensă asupra guvernului român pentru a pune capăt exploatării forestiere ilegale care afectează țara, un nou sistem de trasabilitate, care promite o acoperire digitală fără precedent a tuturor aspectelor lanțurilor de aprovizionare cu cherestea, de la gestionarea pădurilor, inventare, recoltare, transport și prelucrare , a intrat în vigoare pe 31 ianuarie.

Noul sistem digital, cunoscut sub numele de Sumal 2.0, asigură tranziția sectorului lemnului din România de la un sistem de gestionare și autorizare pe bază de hârtie, carea permis abuzuri pe scară largă, cu promisiunea tentantă de a elimina multe dintre procesele administrative complicate cu care se confruntă companiile din industrie.

Legea română impune transparența publică pentru o gamă largă de informații despre sectorul forestier. Înainte de lansarea Sumal 2.0, guvernul a publicat date din versiunea originală a Sumal pe site-ul și aplicația mobilă Inspectorul Pădurii, furnizând populației date în timp real despre autorizațiile de recoltare și transporturile de lemn, aplicația avea mii de utilizatori zilnici.

Prin lansarea Sumal 2.0, guvernul promisese că o nouă serie de date va deveni transparentă, inclusiv legăturile dintre permisele de recoltare și cele de transport, limitele de autorizare ale permiselor valabile, înregistrările prin GPS ale traseelor urmate de camioane și fotografii ale fiecărui vehicul încărcat.

Noul sistem nu este o baghetă magică care va pune capăt tuturor problemelor din industria exploatării forestiere, dar va reduce considerabil oportunitatea furtului din pădurile noastre„, a declarat ministrul de mediu al țării, Tánczos Barna, în ianuarie. „În plus față de îmbunătățirile semnificative în ceea ce privește urmărirea lemnului, noul sistem include un proces amplu de reducere a birocrației din sector, prin automatizarea fluxurilor de date care, până acum, se realizau manual” .

Cu toate acestea, potrivit Environmental Investigation Agency (EIA), care realizează investigații și duce campanii împotriva infracțiunilor și abuzurilor comise asupra mediului, în loc să pună la dispoziție date noi, guvernul român a încetat să publice orice fel de date.

Există un motiv pentru care legea română impune transparența datelor din sectorul lemnului ca instrument de combatere a corupției. În ciuda numeroaselor proteste masive ale românilor și a controlului intens din partea Uniunii Europene, România a fost din nou clasificată de către Transparency International ca fiind cea mai coruptă țară din UE în 2020, alături de Ungaria și Bulgaria. De fapt, România a avut același punctaj pe care l-a avut în 2012, arătând o tulburătoare lipsă de progrese în combaterea corupției.

Potrivit EIA, în zonele unde există corupție locală, grupurile mafiote pot exercita presiuni asupra poliției și judecătorilor printr-o combinație de luare de mită și amenințări cu violența. În ultimii ani, șase pădurari au fost uciși în România și au fost raportate cel puțin 650 de incidente violente împotriva pădurarilor: în toamna anului 2019, doi pădurari au fost uciși într-un interval de puțin peste o lună, sporind temerile pentru siguranța celor a căror sarcină este protejarea pădurilor țării. În octombrie 2019, pădurarul Liviu Pop a fost împușcat cu o pușcă de vânătoare în timp ce verifica o informație privind activitatea de tăiere ilegală din regiunea de nord-vest a Maramureșului. Cu doar câteva săptămâni mai devreme, pădurarul Raducu Gorcioaiai a fost găsit mort lângă Pașcani, în nord-est. A murit din cauza mai multor răni de topor la cap.

Alexander von Bismarck, directorul executiv al EIA, spune că numai dacă guvernul României va reinstitui transparența publică a datelor din sectorul forestier al țării, noul sistem Sumal 2.0 poate deveni un model de gestionare inovatoare, participativă și eficientă a pădurilor. „Fără această transparență, guvernul riscă să exacerbeze criza deja gravă a tăierilor ilegale”, a spus el. EIA solicită guvernului român să restabilească imediat transparența sectorului forestier pentru a combate distrugerea celor mai întinse și mai bogate păduri virgine din Uniunea Europeană. România găzduiește mai mult de jumătate din ultimele păduri seculare, neexplorate, ale Europei – ecosisteme valoroase pentru urși, lupi, râși și pisici sălbatice.

Estimări recente plasează prejudiciul creat de tăierile ilegale în țară la un miliard de euro pe an, în timp ce, între 2001 și 2018, au fost pierdute până la 336.000 de hectare de pădure.

Sursa: emerging-europe.com

Din aceeași categorie

Leave a Comment