Uniunea Europeană 2025: Directivă revizuită privind tratarea apelor uzate urbane

Dacă nu sunt colectate și tratate corespunzător, apele uzate menajere reprezintă una dintre principalele surse de poluare a apei. Acestea sunt adesea contaminate cu bacterii, viruși, substanțe chimice nocive, inclusiv micropoluanți, și includ o supraîncărcare de nutrienți, care, netratate și deversate în mediu, afectează sănătatea și dăunează râurilor, lacurilor și apelor de coastă. De la adoptarea Directivei UE  privind tratarea apelor uzate urbane  în 1991, calitatea apei râurilor, lacurilor și mărilor europene s-a îmbunătățit radical. Cu ajutorul finanțării UE, statele membre au înființat sisteme de colectare și stații de epurare a apelor uzate urbane.

La începutul anului 2025, în Uniunea Europeană operau 30.354 stații de epurare a apelor uzate urbane (menajere), dar 10 milioane de europeni încă nu aveau acces la servicii sanitare de bază.

În 2024, ca răspuns la creșterea numărului de micropoluanți, în special substanțe chimice provenite din industria farmaceutică și a produselor cosmetice, UE a adoptat o Directivă revizuită privind tratarea apelor uzate urbane, care a intrat în vigoare în ianuarie 2025. Aceasta impune ca pentru mii de instalații de tratare medii și mari din Europa să se înceapă planificarea și instalarea, între 2027 și 2045, a unei a patra etape în procesul de purificare. Conform documentației de planificare, o astfel de tratare „cuaternară” va trebui să reducă nivelurile de micropoluanți cu cel puțin jumătate, utilizând tehnologii precum ozonificarea și filtrarea cu cărbune activ.

Obiective

Directiva revizuită privind tratarea apelor uzate urbane, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, protejează sănătatea umană și mediul înconjurător de efectele apelor uzate menajere netratate. Aceasta impune țărilor UE să se asigure că toate comunitățile colectează și tratează în mod corespunzător apele uzate în mod eficient din punct de vedere al costurilor.

Noua directivă prevede:

• îmbunătățirea calității apei epurate printr-o tratare mai strictă a apei și includerea în procesul tehnologic a etapei de reducere a concentrațiilor de noi poluanți,
• consolidarea principiului UE „poluatorul plătește” prin asigurarea faptului că cei responsabili de poluare suportă costurile remedierii acesteia,
• promovarea circularității  prin reutilizarea apei și recuperarea resurselor valoroase din apele uzate,
• abordarea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la stațiile de epurare și adaptarea aglomerărilor la precipitațiile abundente,
• asigurarea accesului la salubritate pentru toți, în special pentru cei mai vulnerabili și marginalizați.

Directiva revizuită privind tratarea apelor uzate urbane protejează calitatea apei și stimulează inovația în sectorul apei, impunând țărilor UE:

• colectarea și tratarea apelor uzate în toate comunitățile cu peste 1.000 de locuitori,
• eliminarea, prin tratare terțiară, a mai multor nutrienți care altfel ar provoca eutrofizarea apelor receptoare, respectiv creșterea concentrației substanțelor organice într-o apă de suprafață prin aportul de substanțe nutritive (compuși ai fosforului, azotului etc.),
• eliminarea micropoluanților prin tratare cuaternară, finanțată de unitățile industriale responsabile de poluare prin mecanismul de răspundere extinsă a producătorilor,
• asigurarea neutralității energetice a stațiilor de epurare și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2045,
• monitorizarea parametrilor de sănătate ai apelor uzate, prin efectuarea de analize specifice, precum detectarea SARS-Covid și evaluarea rezistenței antimicrobiene.

Implementare

Până în 2028, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt obligate să raporteze stadiul punerii în aplicare a vechii Directive privind tratarea apelor uzate urbane. În 2028, sistemul de raportare va trece la raportarea în temeiul Directivei revizuite, care nu mai necesită rapoarte scrise.

Cerințe de raportare

Pentru a monitoriza progresul implementării, Comisia Europeană solicită țărilor să respecte anumite cerințe de raportare:

• statele membre trebuie să se asigure că rapoartele de situație privind tratarea apelor uzate urbane și a nămolurilor de epurare sunt publicate de către autoritățile sau organismele relevante la fiecare doi ani. Directiva prevede ca și Comisia să primească o copie a raportului (articolul 16 din directivă),
• statele membre trebuie să furnizeze Comisiei informații privind stadiul și programul de implementare a directivei. Decizia 93/481/CEE a Comisiei prevede informațiile pe care trebuie să le conțină acest raport și formatul în care trebuie furnizat. Primul raport trebuie actualizat la fiecare doi ani (articolul 17 din directivă),
• statele membre trebuie să colecteze date de monitorizare și să le pună la dispoziția Comisiei în termen de șase luni de la primirea unei cereri. Până în prezent, Comisia a emis astfel de cereri la fiecare doi ani (articolul 15 din Directivă).

Rapoartele de implementare vor sintetiza măsurile implementate de statele membre și vor evalua informațiile primite.

Situația României

În România, gospodăriile și unitățile economice din 1.815 comunități generează 19,8 milioane l.e. (echivalent locuitori) de ape uzate în fiecare zi, ceea ce reprezintă o cantitate echivalentă de aproximativ 3,97 milioane m³. Înainte de a fi deversate, apele uzate menajere sunt tratate în 673 de stații de epurare din întreaga țară. Dintre acestea, 27 asigură tratare primară, 460 tratare biologică, iar 186 asigură tratare biologică avansată, cu reducerea concentrațiilor compușilor azotului și fosforului.

Conform Directivei privind tratarea apelor uzate urbane (Urban Waste Water Treatment Directive), România este obligată să asigure în zonele locuite:

• colectarea a 19,8 milioane l.e. de ape uzate,
• tratarea biologică a 19,5 milioane l.e. de ape uzate,
• tratarea biologică cu eliminarea compușilor azotului și fosforului a 13,3 milioane l.e. de ape uzate.

Pentru 0,28 milioane l.e. de ape uzate menajere, în România sunt utilizate sisteme individuale (de exemplu, stații de epurare mici, fose septice, rezervoare etanșe), în locul sistemelor centralizate de colectare și stațiilor de epurare. În plus, pentru 0,01 milioane l.e. de ape uzate menajere nu este necesară tratarea biologică, deoarece acestea sunt ape uzate deversate în zonele de coastă din aglomerări mai mici (sub 10.000 l.e.). Aceste alternative sunt permise de legislație, atâta timp cât mediul este protejat în mod adecvat.

Acesta este motivul pentru care cantitatea de ape uzate menajere care necesită epurare biologică (19,5 milioane l.e.) este mai mică decât cantitatea de ape uzate menajere colectate (19,8 milioane l.e.). Mai mult, cantitatea de ape uzate menajere care necesită epurare biologică cu eliminarea compușilor azotului și fosforului (13,3 milioane l.e.) este mai mică decât cantitatea de ape uzate menajere colectate (19,8 milioane l.e.), deoarece acest tip de epurare este necesar doar pentru apele uzate provenite din aglomerările mai mari (peste 10.000 l.e.) și care se deversează după epurare în zone sensibile.

Totuși, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura:

• colectarea a încă 6,79 milioane de l.e. de ape uzate menajere (34,2% din total),
• tratarea biologică pentru încă 12,89 milioane l.e. de ape uzate menajere (66,0% din total),
• tratarea biologică cu eliminarea azotului și fosforului pentru încă 8,16 milioane de l.e. de ape uzate menajere (61,6% din total).

Tratarea nămolurilor de epurare

Protejarea apelor receptoare sensibile

O concentrație prea mare de azot sau fosfor în apă poate provoca dezvoltarea algelor, afectând negativ peștii, persoanele care se îmbăiază și mediul înconjurător în general.

România și-a desemnat zone sensibile pe întreg teritoriul național și a decis că aglomerările de peste 10.000 l.e. care deversează ape uzate epurate în zone sensibile trebuie să dețină sisteme de tratare biologică cu îndepărtarea azotului și fosforului.

Conform celui de-al treilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice din România, deversările de ape uzate contribuie semnificativ la o calitate a apei sub așteptări în:

• 6,6% din corpurile de apă fluviale,
• 2,5% din corpurile de apă lacustre,
• 50,0% din corpurile de apă de tranziție,
• 100,0% din corpurile de apă costiere.

De asemenea, deversările de ape uzate din locuințele neconectate la un sistem de canalizare contribuie semnificativ la o calitate a apei sub așteptări în:

• 26,8% din corpurile de apă fluviale,
• 16,2% din corpurile de apă lacustre,
• 100,0% din corpurile de apă de tranziție,
• 100,0% din corpurile de apă costiere,
• 11,1% din suprafața corpurilor de apă subterană.

Deversările din revărsările de ape pluviale contribuie semnificativ la o calitate a apei sub așteptări în:

• 0,36% din corpurile de apă lacustre.

S-a constatat că zonele de îmbăiere nu sunt neapărat afectate de deversările directe de ape uzate menajere. Prin urmare, problemele observate privind calitatea apei pot fi legate și de alte activități. Numărul zonelor de îmbăiere monitorizate cu o calitate excelentă a apei în România a crescut între 2010 (1 zonă) și 2023 (35 de zone).

Nivelul investițiilor în sisteme de tratare a apelor uzate

În prezent, România investește anual aproximativ 2 euro per locuitor pentru infrastructură nouă de colectare și tratare, precum și pentru modernizarea infrastructurii îmbătrânite, cea mai mică valoare din Uniunea Europeană, mult sub media UE de 49 de euro per locuitor în fiecare an. Din această valoare medie anuală, 1,6 euro sunt destinați construcției și extinderii sistemelor de canalizare, iar 0,3 euro sistemelor de epurare.

Concluzie

În total, doar 15% din apele uzate menajere din România sunt tratate conform cerințelor Directivei privind tratarea apelor uzate urbane, valoare situată mult sub media UE de 75,9%.

Surse:
European Commission, Directorate-General for Environment, Urban wastewater, environment.ec.europa.eu
European Environment Agency, Country profiles on urban waste water treatment/Romania, water.europa.eu
European Environment Agency, Waterbase – UWWTD: Urban Waste Water Treatment Directive – 2020 reported data, water.europa.eu
European Environment Agency, Waterbase – UWWTD: Urban Waste Water Treatment Directive – reported data, water.europa.eu