Premiza: România are un foarte bun potențial științific pe care, deși contribuie net la fondurile de cercetare europene [1,2,3], nu reușește să-l valorifice.
Starea de fapt: Subfinanțarea cronică este doar o parte a problemei. Mai serioasă pare să fie incapacitatea guvernelor succesive de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv fondurile pentru cercetare. Articolul din Legea Educației Naționale care prevede că „pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din PIB al anului respectiv” [L1/2011 art. 8] nu a fost niciodată aplicat. În ultimii ani, finanțarea cercetării a ajuns la un minim istoric: (~ 0,15% din PIB alocat Ministerului de resort in 2020) [4]. În plus, aceste fonduri sunt împărțite netransparent și ineficient, într-un mod în care lanțul de comandă și răspundere este neclar. Diferitele reforme ale sistemului nu au reușit să rezolve până acum aceste probleme. Așa că înaintăm următoarea
Propunere: Aplicarea în cercetarea românească a unui model care și-a dovedit deja eficiența, unul care dă cercetătorilor autonomie în decizia de alocare a fondurilor publice destinate cercetării. Principiul care guvernează acest model a fost numit principiul lui Haldane [6]. Acesta stipulează că „deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni”. Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe spiritul critic și experiența oamenilor de știință, manifestate într-un cadru instituțional stabil, ferit de ingerințe politice, similar puterii judecătorești. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanțare publică, inclusiv agenții transnaționale de tipul ERC. Un exemplu concludent este Legea de înființare și organizare (1950) a National Science Foundation (NSF) din SUA [7].
Propunem, deci, crearea unei entități juridice noi, „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție. Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tip ERCEA [8], rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență.
Avantajele constituirii unui Consiliu pentru cercetare sunt următoarele:
- Independența de factorul politic duce la creșterea predictibilității și eficienței distribuirii fondurilor, asigurând gestionarea fondurilor publice de cercetare după criterii riguroase, exclusiv științifice, stabilite de consensul comunității internaționale a cercetătorilor și permite dezvoltarea de mecanisme de feed-back instituțional viabile.
- Simplificarea procedurilor de distribuire a fondurilor pentru cercetare în cadrul acestei entități unice, evitându-se complicațiile din prezent, când există mai mulți ordonatori primari de credite în domeniu, competițiile fiind lansate neritmic, pe baza unor reguli neuniforme, în continuă schimbare.
- Clarificarea lanțului de comandă și a responsabilităților în luarea deciziilor, evitându-se situația prezentă când, spre exemplu, pachetul de informații al unei competiții naționale este elaborat de un consiliu consultativ din subordinea unui minister, organizarea competiției este subcontractată unei entități din alt minister, aceasta din urmă folosind evaluatori aleși de respectivul consiliu și validați de minister. Noua entitate juridică ar urma să încorporeze întregul lanț.
- Creșterea clarității și transparenței deciziilor cu privire la finanțarea cercetării prin existența unei singure platforme de accesare a fondurilor, de evaluare și monitorizare a granturilor, alături de raportarea centralizată a rezultatelor acestora.
- Ar fi reduse sau complet eliminate numeroasele consilii și comitete consultative (CNECSDTI, CNCS, CNPST, CCCDI, CEMU, CRIC….), multe dintre ele neavând nici în prezent pagini web funcționale/actualizate, având o activitate obscură, sau care nu au existat de facto niciodată (vezi CNPST).
Conștienți de amploarea și impactul implementării unui asemenea proiect, solicităm tuturor factorilor de putere executivă, legislativă, Președinției României precum și întregii comunități academice din România și din diaspora să ni se alăture în acest exercițiu de construcție instituțională. Într-o primă fază, rolul determinant îl va avea Parlamentul care ar urma să adopte legea de înființare a Consiliului pentru Cercetare, actul de înființare a NSF [7] constituind o foarte bună referință.
Inițiatori:
Dr. Ancu Lucian, SBB CFF FFS, Elveția
Conf. Dr. Jalobeanu Dana, Universitatea București, România
CS 1 Dr. Matei Andreea, Institutul Național pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, România
CS 2 Dr. Miclăuș Mihai, Institutul Național pentru Științe Biologice/UBB Cluj-Napoca, România
Prof. Dr. Ornea Liviu, Universitatea București, România
Conf. Dr. Sîrbu Ovidiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România
Dr. Voiculescu Octavian, University of Cambridge, Anglia
Cosemnatari:
Prof. Dr. Albu Mihaela, Universitatea „Politehnica” București, România
Prof. Dr. Aligică Dragoș P., Universitatea București/George Mason University, România
Acad. Prof. Dr. Andruh Marius, Universitatea București, România
Dr. Ardelean Ioana V., Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România
Prof. Dr. Banciu Horia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România
Prof. Dr. Bangu Sorin, Bergen University, Norvegia
CS 3 Dr. Bălăcescu Loredana, IOCN Cluj, România
CS 1 Dr. Bălăcescu Ovidiu, IOCN Cluj, România
Dr. Băltuță Elena, Humboldt Universität zu Berlin, Germania
CS 1 Dr. Brînzănescu Vasile, IMAR, România
Dr. Bucur Octavian, QPathology, Boston, MA, SUA
Prof. Dr. Chifiriuc Carmen, Universitatea București, România
Lect. Dr. Cătălin Cioabă,Universitatea București, România
Group leader Dr. Cojocaru Vlad, Hubrecht Institute, Olanda
Dr. Corlan Alexandru, Spitalul Univ. de Urgență București, România
Prof. Dr. Cotoi Călin, Universitatea București, România
Prof. Dr. Crăiuțu Aurelian, Indiana University, SUA
Group leader Dr. Cîrstea Ion C., Ulm University, Germania
Prof. Dr. Dăscălescu Sorin, Universitatea București, România
Prof. Dr. David Daniel, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România
Prof. Dr. Dediu Valentina S., Univ. Națională de Muzică/ New Europe College, România
Assoc. Prof. Dr. Dogaru Cristian, University of Suffolk, Anglia
CS 2 Dr. Drugă Bogdan, Institutul Național pentru Științe Biologice, România
Acad. Prof. Dr. Dumitru Mircea, Universitatea București, România
Dr. Ersek Vasile, Northumbria University, Anglia
Dr. Galea Cristina, Radboud University Nijmegen, Olanda
Prof. Dr. Istrate Gabriel, Universitatea de Vest Timișoara, România
Lect. Dr. Maci Mihai , Universitatea din Oradea, România
Dr. Manea Vladimir , IJCLab-IN2P3-CNRS, Orsay, Franța
Prof. Dr. Marian Cătălin, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România
Prof. Dr. Marin Liviu, Universitatea București, România
Prof. Dr. Mariș Ioana, Université Libre de Bruxelles, Belgia
Prof. Dr. Markó Bálint, Universitatea Babeș-Bolyai, România
Conf. Dr. Mihali Cirprian, Universitatea Babeș-Bolyai, România
Dir. de recherches Dr. Moroianu Andrei, CNRS, Franța
Prof. Dr. Muntean Ioan, University of Texas, SUA
Prof. Dr. Néda Zoltán, Universitatea Babeș-Bolyai, România
Prof. Dr. Nedelcu Mihaela, Université de Neuchâtel, Elveția
Prof. Dr. Netea Mihai, Radboud University, Olanda
Prof. Dr. Oprea Tudor, University of New Mexico, SUA
Prof. Dr. Pârvulescu Vasile, Universitatea București, România
Prof. Dr. Petrusel Adrian, Universitatea Babeș-Bolyai, România
Dr. Popescu Lucrețiu , Neusoft Medical Systems, SUA
Dr. Presură Cristian, Phillips, Olanda
Dr. Rusu Doina, University of Groningen, Olanda
CS 1 Dr. Sicora Cosmin, Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România
Prof. Dr. Ștefănescu Gheorghe, Universitatea București, România
CS 1 Dr. Timotin Dan, IMAR, România
CS 1 Dr. Vintilă Constanța, Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’, București, România
Prof. Dr. Zavolan Mihaela, Universitatea Basel, Elvetia
_______________________________
Acronime:
CCCDI Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare
CDI Cercetare-Dezvoltare-Inovare
CEMU Consiliul de Etică şi Management Universitar
CNATDCU Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
CNCS Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice
CNECSDTI Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării
CNPST Consiliul Național Pentru Politica Științei și Tehnologiei
CRIC Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare
ERC European Research Council
ERCEA ERC Executive Agency
NSF National Science Foundation
PIB Produs Intern Brut
PSF Policy Support Facility
SNCISI Strategia Națională de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligentă
UEFISCDI Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării
1. https://erc.europa.eu/projects-figures/statistics
2. https://www.peter-fisch.eu/european-research-policy/think-pieces/2-2017-distribution-2017/
3. https://www.nature.com/articles/d41586-020-03598-2
4. https://www.research.gov.ro/ro/articol/2427/sistemul-de-cercetare-bugetul-cercetarii-executie
5. https://www.research.gov.ro/uploads/memorandum/memorandum-psf.pdf
6. https://publications.parliament.uk/pa/cm200809/cmselect/cmdius/168/16807.htm
7. https://www.nsf.gov/about/history/legislation.pdf
8. https://erc.europa.eu/about-erc/erc-executive-agency-ercea
Sursa: contributors.ro
