Poate omenirea să renunțe la cărbune?

În timp ce lideri mondiali și mii de cercetători, activiști și lobbyiști se întâlnesc în Brazilia la cea de-a 30-a Conferință anuală a Națiunilor Unite privind clima, există multă frustrare față de faptul că lumea nu face progrese suficient de rapide în ceea ce privește schimbările climatice. La nivel global, emisiile de gaze cu efect de seră și temperaturile globale continuă să crească. În SUA, administrația Trump, care nu a trimis o delegație oficială la discuțiile privind clima, renunță la reglementările de mediu și energie și face presiuni asupra altor…

citește mai mult...

COP30: Cuvintele lui Trump nu au împiedicat China, Brazilia și multe alte țări să stabilească obiective climatice mai ambițioase, dar progresul este lent

În Insulele Marshall, unde terenul se află la o altitudine medie de doar 2 metri deasupra nivelului mării, oamenii sunt extrem de conștienți de schimbările climatice.Strămoșii lor au trăit pe acest șir de insule din Pacific timp de mii de ani. Dar, pe măsură ce nivelul mării crește, furtunile inundă mai ușor comunitățile și terenurile agricole cu apă sărată. Încălzirea apei oceanice a declanșat evenimente de albire masivă a coralilor, afectând habitatele importante atât pentru turism, cât și pentru peștii de care se bazează economia insulelor. Dacă lumea nu reușește…

citește mai mult...

Stocarea, motor al revoluției – de la cea din agricultură la cea din energie

Tranziția la surse regenerabile reprezintă pentru energie echivalentul revoluției din agricultură, făcând trecerea de la căutarea și extracția combustibililor fosili rar răspândiți la captarea energiei solare, disponibilă oriunde. Așa cum hambarele și refrigerarea au transformat piețele alimentare, stocarea în baterii va transforma electricitatea din perisabilă în persistentă, marcând o nouă eră, cea a abundenței energetice. O explozie a tehnologiei de stocare în baterii Ne aflăm în mijlocul unui boom al stocării energiei electrice, capacitatea totală implementată aproape se dublează în fiecare an. Doar în 2024, au fost implementate capacități noi…

citește mai mult...

Uniunea Europeană 2025: Directivă revizuită privind tratarea apelor uzate urbane

Dacă nu sunt colectate și tratate corespunzător, apele uzate menajere reprezintă una dintre principalele surse de poluare a apei. Acestea sunt adesea contaminate cu bacterii, viruși, substanțe chimice nocive, inclusiv micropoluanți, și includ o supraîncărcare de nutrienți, care, netratate și deversate în mediu, afectează sănătatea și dăunează râurilor, lacurilor și apelor de coastă. De la adoptarea Directivei UE  privind tratarea apelor uzate urbane  în 1991, calitatea apei râurilor, lacurilor și mărilor europene s-a îmbunătățit radical. Cu ajutorul finanțării UE, statele membre au înființat sisteme de colectare și stații de epurare…

citește mai mult...

De ce țările întâmpină dificultăți în a renunța la combustibilii fosili, în ciuda costurilor mai mari și a celor 30 de ani de discuții și tratate privind clima

Combustibilii fosili încă alimentează cu energie o mare parte a lumii, chiar dacă energia regenerabilă a devenit mai ieftină în majoritatea țărilor și reduce atât poluarea, cât și daunele climatice cauzate de arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale. Pentru a înțelege acest paradox, este util să analizăm modul în care țările – în special SUA, China și Uniunea Europeană, marii emițători de gaze cu efect de seră – echilibrează presiunea creșterii cererii de energie electrică cu nevoia globală de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc…

citește mai mult...

Fuziunea nucleară, tehnologia care va alimenta omenirea cu energie curată

Fuziunea este procesul prin care două nuclee atomice ușoare se combină, formând un nucleu mai greu și eliberând energie. Dispozitivele care utilizează acest proces sunt cunoscute sub numele de reactoare de fuziune. Producția de energie prin fuziune este o metodă experimentală de generare a energiei electrice utilizând căldura eliberată de reacțiile de fuziune nucleară. Energia de fuziune, adesea considerată „Sfântul Graal al energiei”, reproduce procesul natural al Soarelui de fuzionare a nucleelor ​​atomice pentru a elibera cantități masive de energie. Principala provocare a fost întotdeauna stabilitatea, menținerea într-un spațiu limitat…

citește mai mult...

Lovitură marca Elon Musk: Super bateria Aluminium-ion de la Tesla ajunge în sfârșit pe piață

Bateriile cu ioni de aluminiu sunt o clasă de baterii reîncărcabile în care ionii de aluminiu servesc drept purtători de sarcină. Aluminiul poate schimba trei electroni per ion, ceea ce înseamnă că inserarea unui ion Al3+ este echivalentă cu inserarea a trei ioni Li+. Deoarece razele ionice ale Al3+ (0,54 Å ) și Li+ (0,76 Å) sunt similare, un număr semnificativ mai mare de electroni și ioni Al3+ pot fi preluați de catod, cu pierderi minime. Bateriile cu ioni de aluminiu au o densitate energetică de 23,5 MWh/m3, de 50…

citește mai mult...

Energia geotermală are un potențial imens de a genera energie curată

Pe măsură ce consumul de energie crește și planeta se încălzește, omenirea visează la o sursă de energie care să funcționeze 24/7, indiferent de vreme, capabilă să alimenteze locuințe, unități industriale și chiar orașe întregi, fără variațiile ciclice specifice energiei solare sau eoliene și cu o contribuție redusă la schimbările climatice. După dezvoltarea noilor tehnologii de utilizare a căldurii provenite din interiorul Pământului, energia geotermală a devenit din ce în ce mai atractivă, constituind o sursă de energie fiabilă, cu emisii reduse, care poate furniza energie electrică și termică continuă…

citește mai mult...

Poate inteligența artificială să gândească?

Ce este „gândirea” și cât de mult diferă de „inteligență”? Deși cele două noțiuni ar putea fi considerate mai mult sau mai puțin sinonime, filosofii au marcat nuanțe timp de milenii. Filosofii greci poate că nu știau despre tehnologia secolului XXI, dar ideile lor despre intelect și gândire ne pot ajuta să aruncăm o privire asupra inteligenței artificiale din zilele noastre. Deși cuvintele „intelect” și „gândire” nu au echivalente directe în greaca veche, analiza textelor antice oferă comparații utile. În Republica, de exemplu, Platon folosește analogia unei „linii divizoare” care…

citește mai mult...

Inteligența artificială transformă prognoza meteo

Pentru fermieri, fiecare decizie implică riscuri, iar multe dintre aceste riscuri cresc odată cu schimbările climatice. Unul dintre cele mai importante este cel legat de vreme, care poate afecta randamentele culturilor și mijloacele de trai. O perioadă de îngheț târziu de primăvară, de exemplu, poate forța un cultivator să replanteze sau să schimbe complet culturile, pierzând atât timp, cât și bani. Accesul la prognoze meteo fiabile și la timp poate ajuta fermierii să se pregătească pentru săptămânile următoare, să găsească cel mai bun moment pentru plantare și recoltare sau să…

citește mai mult...