România pierde anual peste 1 miliard de euro din defrișările ilegale de pădure!
prof. dr. ec. Adrian MANTU
Alianța Pentru Natură susține interzicerea tăierii pădurilor timp de 10 ani, precum și exploatarea și întreținerea acestora ca un foarte prețios bun al României, al tuturor românilor. Din păcate, toate partidele politice au contribuit direct și indirect (prin nepăsare sau neștiință) la situația catastrofală de azi a pădurilor.
Conform unei inventarieri la nivel european din 2005, în România mai existau circa 218.000 ha de păduri virgine, reprezentând 2/3 din totalul pădurilor virgine din Europa. Alte țări în care se mai păstrează suprafețe semnificative sunt Ucraina, Slovacia, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Bulgaria, Croația și Slovenia. În țările din zona munților Carpați s-au păstrat 90% din pădurile virgine ale Europei, în timp ce în zona Alpilor doar 0,4%.
În absența unor reglementări dure și eficiente în acest domeniu, în perioada 1990-2011 au fost defrișate 366.000 de hectare de pădure, atât din ocoalele silvice de stat, cât și din cele private, cauzându-se un prejudiciu de 5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace, în România se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră. Din datele/informațiile prezentate de Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează în medie 41 ha, dintre care o mare parte o reprezintă tăierile ilegale. Costurile de reîmpădurire sunt imense, de exemplu, pentru împădurirea a 700 de ha în Argeș, autoritățile urmează să platească circa 3 milioane de euro.
Potrivit datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angajați. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei și un profit cumulat de 320,8 milioane lei. Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea și rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2884 companii active, cu 23.590 angajați. Afacerile acestor firme depășeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei. ,,După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o țară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur și păduri, autoritățile au vândut resursele țării pe redevențe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o țară prea puțin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, companie redenumită HS TIMBER PRODUCTIONS SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piață. Performanța ei economică spune, poate cel mai bine, povestea exploatării pădurilor României.
Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în București, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane euro) și un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane euro). ,,Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparație cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare și puternic jucător din piață’’, afirmă analiștii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu față de anul 2008.
Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde’’ al României în 2018 se află Kostamonu Romania SA, din Mureș, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) și Karelia Upofloor SRL, din Maramureș, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane euro). În cazul ambelor firme, creșterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani. În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de ,,numai’’ 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei.
Kostamonu Romania SA a marcat o creștere de business și mai mare, de la 158,1 milioane lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut. Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 milioane lei (35,5 milioane euro), Xilobaia SRL (Maramureș), cu 119,9 milioane lei (27,2 milioane euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane lei (21 milioane euro), Silvania International Prod SRL (Bistrița-Năsăud) cu 89,7 milioane lei (20,4 milioane euro), Forestar SA din Bacău (69,4 milioane lei/15,8 milioane euro), Cerasus Avium SRL din București (63,4 milioane lei/14,4 milioane euro) și Virix Prod SRL din Dâmbovița (55,1 milioane lei/12,5 milioane euro).
Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcționează în Suceava (758), Harghita (451), Argeș (382) Maramureș (334), Vrancea (332), Neamț (316), Bistrița Năsud (275), Bacău (236) și Bihor (235). Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei și un profit de aproximativ 100.000 lei, în condițiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor. ,,Radiografia business-ului din acest sector arată că piața este controlată, în mare parte, de câțiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care crește de la an la an și în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioți, polonezi și francezi, se află în prim-plan’’, afirmă analiștii de la Frames.
Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piața neagră a lemnului a crescut spectaculos, reușind să depășească, ca volum, segmentul monitorizat de stat. Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Național, din România sunt tăiați, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extrași fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată. ”Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe. ,,Situația din zona exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România crește semnificativ, iar autoritățile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale’’, arată analiza Frames.
Potrivit analiștilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă și cu situația firmelor din domeniu. ,,Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanțelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supraviețuiască condițiilor din piață și, posibil, ca multe dintre acestea, având și un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-și păstra business-ul pe linia de plutire’’, arată analiza. Analiștii spun că și statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. ,,Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea și mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort și alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) și prea puține acțiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile’’, arată analiza.
Potrivit experților, trebuie făcută o diferență clară între cei care exploatează legal pădurile din România și cei care o fac ilegal.
,,Este esențial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile și să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puțin pentru o perioadă de câțiva ani, ar putea fi o soluție viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluție de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creșterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte țări occidentale, pare a fi cea mai bună soluție’’, se mai spune în analiza Frames.
Interzicerea tăierii pădurilor pe o perioadă de 10 ani trebuie să vină la pachet cu măsuri care să atenueze impactul economic al companiilor care lucrează în domeniu. Forța de muncă poate fi absorbită în ample programe de reîmpădurire, întreținere și pază a fondului forestier. Companiile care activează în domeniu pot beneficia de facilități fiscale atât la importul de masă lemnoasă, cât și la credite subventionate și eliminarea taxelor pentru cei care lucrează în domeniu (după modelul IT).
Pădurile cuprind formații vegetale extrem de complexe și de diverse, așezate în mai multe straturi, ca și fauna și flora pe care le găzduiesc. Pădurea e o bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rînd, pădurea a fost (şi mai continuă să fie) privită doar ca o sursă de materii prime.
Datorită omului, în prezent,cele mai mari păduri sunt în grav pericol. Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire nu este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că multe specii de animale îşi au habitatul în pădure, ci şi deoarece pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei.
Ca urmare a defrişărilor masive, criza ecologică se acutizează tot mai vertiginos:
- s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
- sunt tot mai frecvente secetele;
- s-au intensificat alunecările de terenuri, ce produc grave pierderi materiale economiei naţionale;
- a degenerat starea masivelor forestiere;
- a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.
Nici un alt ecosistem terestru nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate decât pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic.
Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva direcţii: geomorfologic, climatic, asupra solului, hidrologic, asupra culturilor agricole, asupra sănătății oamenilor și un rol social.
Influența geomorfologică (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre) – pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor.
Influența climatică (rolul pădurilor asupra climei) – în acest sens, s-a constatat că pădurile: îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor; sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor; reduc viteza vântului; înlesnesc depunerea zăpezii; împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.
Influența pădurilor asupra solului – această influenţă se manifestă prin: contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia; îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere; consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea formării avalanşelor; fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip.
Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor) – acest rol se realizează prin: absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai ridicate, împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor, drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt datorat transpiraţiei puternice a masei foliare.
Funcția hidrologică a pădurii:
- Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structurală şi prin procesele fiziologice ale componenţilor ei, influenţează puternic procesele hidrologice şi deci circuitul apei în natură.
- Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează scurgerile de suprafaţă; înlesneşte infiltraţia şi percolarea profundă a apei din precipitaţii; alimentarea izvoarelor; asigurarea permanenţei şi regimului moderat al debitelor apelor curgătoare;
- Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii, duce la creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii ani de după tăierea pădurii
- Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.
Influența pădurilor asupra culturilor agricole – rolul menționat apare în contextul modificărilor climatului și solului unei regiuni datorate pădurii, care contribuie la ameliorarea condițiilor de vegetație ale pășunilor, fânețelor și culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protecție, așezate perpendicular pe direcția vântului, reduc simțitor viteza acestuia. În consecință, câmpurile agricole protejate de perdele dau recolte de cereale în medie cu 25-30% mai mari în anii obisnuiți; în anii secetoși, sporul de recoltă ajunge până la 300% față de câmpul fără perdele. Acest efect se datorează faptului că perdelele reduc evaporația și, în timpul iernii, contribuie la răspândirea mai uniformă a zăpezii pe teren, care nu mai e dusă de vânt, ci reținută pe câmp.
Influența pădurilor asupra sănătății oamenilor – această influență se manifestă atât prin mediul care le este propriu, cât si prin resursele oferite. Astfel:
- pădurea purifică atmosfera; fixează carbonul vătămător animalelor și omului și redă oxigenul trebuitor respirației lor;
- condițiile igienice ale masivelor mari împădurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale orașelor, mai cu seamă ale centrelor industriale. Aerul de pădure este mai curat, mai sănătos, deoarece fumul și praful lipsesc, gaze vătămătoare nu se găsesc, iar agenții patogeni sunt relativ puțin reprezentați;
- în pădurile de rășinoase, se adaugă și îmbogățirea aerului cu ozon, provocată de rășina arborilor. Aerul din aceste păduri este cel mai potrivit și cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioadă de lungă convalescență;
- frunzișul des al pădurii acționează ca un ecran protector și atenuează zgomotul (reduce poluarea fonică), asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjurător;
- pădurea conține numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci comestibile, nectar și polen al florilor etc. Pădurile, luminișurile, văile, tăieturile și plantațiile adăpostesc circa 60% din totalul plantelor medicinale existente în țara noastră. Și, deoarece farmacopeea naturală este în continuă expansiune, se poate ușor înțelege importanța tezaurului vegetal medicamentos aflat în fondul nostru forestier.
Deşi pădurea are un rol foarte important în menţinerea echilibrului ecologic, oamenii defrișează în mod constant pădurile. Tăierile legale nu afectează aşa mult pădurile, deoarece acestea respectă regulile silvice: sunt tăiați doar copacii bătrâni, bolnavi, se fac tăieri pentru a face loc altor copaci să crească. Din păcate, defrișările ilegale sunt cele care afectează pădurea.
Conform specialiştilor în domeniu, defrişările în România au determinat creșterea vitezei apelor care au provocat inundaţiile din anul 2010. Academicianul Victor Giurgiu susține că inundațiile din România sunt strâns legate de tăierile necontrolate de pădure. Potrivit analizei „Defrișările – Factor de risc la inundații”, realizată de Dinu Gabriela, de la Universitatea Valahia din Târgoviște, rezultă că în pădurea bătrană de fag, scurgerile de suprafață sunt de 32 de ori mai reduse decât pe un teren fără vegetație, în timp ce pe o fâneață, reducerea scurgerii este de 19 ori mai mică, iar pe o pășune, numai de șapte ori. Cercetările efectuate în Japonia, pe o perioadă de aproape 20 de ani, asupra a cinci bazine cu suprafețe variind între 2,48 ha și 645,4 ha care au fost despădurite, au arătat că îndepărtarea pădurii a mărit scurgerea directă cu 28% până la 58%, iar debitul de vârf a crescut cu 69% până la 114%.
Din cauza defrişărilor din România:
- s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
- sunt tot mai frecvente secetele sau inundaţiile;
- s-au intensificat alunecările de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei naţionale.
România avea, în 1800, 8,5 mil. ha de pădure, adica 35-45% din teritoriu, suprafață care s-a redus, continuu, astfel că în 1974 ajunsese la doar 6,5 mil. ha (27% din teritoriu), iar acum suprafața împadurită a scăzut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industrială (cca 6-7%), dar și mai mult, defrișarea abuzivă, iresponsabilă și pășunatul excesiv; situația produce mari neajunsuri, dat fiind că posibilitățile de regenerare a pădurilor sunt foarte reduse.
De asemenea, un fenomen caracteristic României este caracterul “galopant” al uscării pădurilor, datorită depășirii pragului critic al concentrației de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principală de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 provenind din arderea combustibililor cu un conținut ridicat de sulf; industria energetică în România este profilată pe valorificarea cărbunilor inferiori (41,9% la nivelul anului 1991), a păcurii și gazelor naturale (30,6% în 1991), în timp ce industria energetică din țările Europei Occidentale se bazează pe cărbune de tip nesulfuros, în proporție de 20,2% și deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.
Conform unui comunicat al WWF, 81% dintre persoanele intervievate s-au declarat deranjate de poluare. Opt din zece români condamnă poluarea aerului, a solului, a pădurilor și a apei și consideră poluarea industrială, chimică și cu noxe drept principalele surse ale poluării în general.
Mizeria, gunoaiele, în general deșeurile, sunt probleme care îi afectează pe cea mai mare parte dintre respondenți.
Lipsa parcurilor, și în general, a spațiilor verzi, constituie un motiv de îngrijorare pentru mai mult de jumătate dintre persoanele care au participat la studiu. 60% dintre acestea sunt îngrijorate de soarta pădurilor din România, în mod particular de problema defrișărilor. Totodată, respondenții consideră probleme de mediu și lipsa de civilizație, lipsa educației de mediu, corupția, dezinteresul autorităților și slaba mediatizare în media a acestor aspecte.
Conform studiului, cinci din zece români cunosc cel putin o organizație care se ocupă cu protecția mediului, iar patru din zece au declarat că au făcut donații în trecut, suma medie donată fiind de 43,6 lei. Preferate sunt donațiile pentru ajutorarea copiilor (76%), a persoanelor cu probleme grave de sănătate (33%) și ajutorarea bătrânilor (32%). Doar 7% dintre respondenți au făcut donații pentru protecția mediului și a animalelor.
În ceea ce privește produsele ecologice, 42% dintre români cumpără astfel de produse. Conform studiului, percepția pe care o au românii asupra produselor ecologice este aceea a unui „produs natural”, „făcut la țară” sau „făcut în casă”, un „produs de calitate”, „conceput după o rețetă veche”, „rețetă tradițională”.
La nivel declarativ, 42% dintre participanții la studiu sunt cumpărători de produse atestate ecologic, provenite atât din România, cât și din export, consumând aceste produse în medie de 1,8 ori pe lună. 66% dintre cumpărătorii de produse atestate ecologic își motivează preferința pentru acestea prin faptul că „le consideră sănătoase”, iar 38% „le consideră de calitate superioară”.
Potrivit opiniei respondenților, principala barieră care stă în calea consumului de produse traditionale și de produse ecologice o reprezintă prețul prea ridicat al acestora, urmată de slaba prezență a acestor produse la raft.
Principalul canal de unde respondenții își achiziționează alimentele ecologice este supermarketul (44%).
Studiul Synovate este reprezentativ la nivel urban național și a implicat 891 de respondenți, bărbați și femei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 ani.
Înființată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este cea mai importantă organizație internațională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de țări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător și să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.
Synovate, parte a Aegis Group – un lider mondial în servicii de marketing, a fost fondată în 2003 și este una dintre cele mai mari companii de cercetare a pieții și de sondare a opiniei publice. Compania își desfășoară operațiunile în peste 60 de țări, având peste 120 de birouri și 6.000 de angajați.