Anul trecut, criza Covid-19 a lovit sectoarele economice pe care se bazează cel mai mult țările din Europa și Asia Centrală. Exportatorii de petrol și gaze din Marea Caspică în Asia Centrală au suferit pierderi masive. Legăturile comerciale cu zona euro s-au redus. Aeroporturile și hotelurile din zonele turistice, din Croația până în Georgia, au rămas goale. Țările cu fluxuri mari de migranți de forță de muncă au asistat la o scădere bruscă a acestora.
Creșterea economică în aceste regiuni se va relua probabil anul acesta, dar va fi probabil mult mai lentă în următorul deceniu. Și cel mai mult vor suferi categoriile cele mai vulnerabile. Doar în anul 2020, aproximativ 6,4 milioane de persoane au fost împinse spre sărăcie.
Cum pot aceste țări să se dezvolte, să reducă la minimum impactul unei alte posibile crize globale și să prevină fenomenul de sărăcire a populației? Răspunsul constă în crearea unor economii mai diversificate. Pur și simplu, un student care merge la examen cu mai multe pixuri de rezervă nu va rămâne în pană de cerneală. Dar, pentru a realiza aceste lucruri, guvernele vor trebui să faciliteze implicarea sectorului privat – cu capitalul, ideile inovatoare și capacitatea sa – pentru a crea locuri de muncă.
Accelerarea transformării digitale
Primul obiectiv ar trebui să fie accelerarea transformării digitale. Anul trecut, regiunea a făcut o tranziție rapidă către lucrul de la distanță și online. De exemplu, conform unui raport McKinsey, în primele cinci luni ale anului 2020, economia digitală din Europa Centrală și de Est a crescut cu 5,3 miliarde de euro, echivalentul a 78% din creșterea înregistrată în întregul an 2019.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care angajează aproape trei sferturi din forța de muncă din regiune, dar sunt constrânse de lipsa de finanțare și know-how, vor beneficia cel mai mult. Când un IMM devine digital, piețele devin mai mari, costurile logistice se reduc, iar, în cele mai multe cazuri, veniturile cresc. De asemeni, instituțiile de finanțare pot avea o mare contribuție în acest sens.
În al doilea rând, guvernele trebuie să ecologizeze redresarea. În Europa și Asia Centrală, 88% din energie se bazează pe arderea combustibililor fosili. Trecerea la energie curată va ajuta țările să își reducă dependența de veniturile din exportul de mărfuri și petrol – precum și amprenta de carbon.
Conform unui studiu al International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, în doar câteva țări din regiune, realizarea acestui salt reprezintă 600 de miliarde de dolari SUA de oportunități de investiții și ar putea duce la crearea a 17 milioane de locuri de muncă în următorii cinci ani. De la vehiculele electrice din Ucraina, până la clădirile eficiente din punct de vedere energetic din Armenia, oportunitățile sunt nelimitate.
Sectorul public și cel privat trebuie să lucreze împreună
Dar piața singură nu va produce un miracol. Organizațiile publice și private trebuie să colaboreze pentru ca acest lucru să se întâmple. Prin crearea de stimulente financiare pentru noii intrați pe piață și prin stabilirea de noi norme și reglementări, guvernele pot atrage întreprinderile și investitorii potriviți. De asemenea, pot promova reforme care să faciliteze desfășurarea activităților economice. De asemeni, instituțiile financiare trebuie să contribuie, prin toate tipurile de finanțare.
Țările din Europa și Asia Centrală posedă un vast potențial uman și natural și se confruntă cu o oportunitate istorică de a regândi modul în care se dezvoltă. Dacă vor reuși să facă acest lucru, criza Covid-19 ar putea reprezenta un important moment de cotitură. În caz contrar, am putea asista la o repetare a crizei actuale.
În Europa Centrală și de Est, accelerarea creării unei economii digitale bazate pe tehnologie ar putea fi cheia creșterii post-pandemice
Dezvoltarea economiilor Europei Centrale și de Est în ultimele decenii este cu adevărat o realizare remarcabilă. În cele zece țări din ECE analizate în acest raport – Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia – s-a constatat o creștere a PIB-ul pe cap de locuitor cu 115% în perioada 2004-2019 (conform Eurostat 1996–2019). În 2019, deschiderea pe piață a acestor pionieri ai digitalizării, așa cum îi numim, a ajuns la 123% (conform Eurostat 1996–2019), iar rata medie a șomajului în întreaga regiune a fost cea mai scăzută din istoria recentă, de doar 4,6%. Productivitatea a crescut la 36 euro pe oră în 2019, dar este încă inferioară nivelurilor din Europa de Vest.
Succesul ECE a fost în mare parte determinat de sectoarele tradițional puternice ale economiei, de dinamica exporturilor, de investițiile din străinătate, de avantajele costului redus al forței de muncă și de finanțarea obținută din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, multe dintre aceste motoare se opresc treptat. Mai mult, este clar că regiunea ECE este încă subcapitalizată. Confruntându-se cu o capacitate a forței de muncă la limită și o dependență puternică de exporturi, regiunea poate obține prea puțin doar prin utilizarea motoarelor sale istorice de dezvoltare.
Economia digitală a ECE a crescut de două ori mai repede în timpul crizei COVID-19 decât în perioada 2017-2019, România fiind un contribuitor important
Potrivit unui raport McKinsey denumit „Provocările digitale în viitoarea normalitate. Europa Centrală și de Est pune accent pe creșterea digitalizării” , în primele cinci luni ale pandemiei COVID-19, economia digitală din Europa Centrală și de Est (ECE) a crescut aproape de două ori mai rapid decât în cei doi ani anteriori. În același interval, România a înregistrat o rată de creștere ușor mai redusă. Raportul McKinsey estimează că, între ianuarie și mai 2020, economia digitală în Europa Centrală și de Est a crescut cu peste 14% și a reprezentat 78% (5,3 miliarde euro) din creșterea înregistrată în tot anul 2019.
În 2018, McKinsey a publicat o serie de rapoarte despre dezvoltarea noilor promotori ai digitalizării („Digital Challengers”) în Europa Centrală și de Est. Analiza a examinat zece țări: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Aceste țări pot fi considerate „promotori ai digitalizării” , deoarece demonstrează un puternic potențial de creștere a ratei digitalizării și capacitatea de a imita succesul „Digital Frontrunners” – un grup de țări din Europa de Nord cu rate de digitalizare ridicate.
Potrivit rezultatelor cercetărilor publicate acum 2 ani, digitalizarea din regiune avea potențialul de a contribui suplimentar cu 200 miliarde euro la PIB până în 2025. O analiză McKinsey mai recentă privind aceleași grupuri de țări sugerează că între 2017 și 2019, economia digitală din ECE a crescut cu aproape 8% pe an, în timp ce în România rata de creștere a fost chiar mai mare, și anume 11% pe an. În 2019, dimensiunea economiei digitale din Europa Centrală și de Est a depășit cu aproximativ 2% scenariul „business-as-usual” prevăzut anterior, atingând o valoare de circa 94 miliarde euro. În cazul României, dimensiunea economiei digitale a fost de 16,6 miliarde euro, în creștere cu 473 milioane euro comparativ cu scenariul inițial. Cu toate acestea, „Digital Frontrunners” din Europa de Nord au reușit să crească și mai repede, lărgind decalajul față de țările ECE.
„Regiunea ECE are un potențial suplimentar de creștere digitală, iar România are o importanță considerabilă în stimularea acesteia. Suntem lideri regionali în ceea ce privește infrastructura digitală și accesibilitatea acesteia. Avem un ecosistem tehnologic vibrant, populat de doi unicorni, un fond mare de talente și o pondere semnificativă de utilizatori implicați digital. Dacă vom continua să ne concentrăm asupra acestor avantaje competitive și asupra transformărilor digitale care au devenit esențiale în această perioadă, întreaga regiune în ansamblu va beneficia” , a explicat Alexandru Filip, Managing Partner la reprezentanța McKinsey & Company din București și lider al firmei Digital and Analytics Practice in Central Europe, precum și unul dintre contribuitorii la raportul Digital Challengers.
După cum arată un sondaj McKinsey, în Europa Centrală și de Est au apărut aproape 12 milioane de noi utilizatori de servicii online – mai mult decât populația Slovaciei, Croației și Sloveniei la un loc. Dintre aceștia, 3,4 milioane, adică aproximativ 30% din noul grup de utilizatori digitali, provin din România. Cea mai puternică creștere a fost observată în special în rândul consumatorilor cu vârsta de peste 65 de ani din toată regiunea. Aproximativ 70% dintre respondenți susțin că vor continua să utilizeze servicii digitale după pandemie.
În plus, conform raportului McKinsey din 2020, regiunea are potențial pentru o creștere a digitalizării. Țările din regiune au obținut performanțe macroeconomice semnificative: PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 115% în perioada 2004-2019, iar România a raportat o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor cu 147% în același interval de timp. Țările ECE beneficiază, de asemenea, de o infrastructură digitală de înaltă calitate și accesibilă, 92% din zonele populate fiind acoperite de rețeaua 4G, în principal datorită îmbunătățirilor din România, Croația, Bulgaria și Slovacia. În plus, pe majoritatea piețelor Digital Challenger, suma cheltuită pentru accesul la bandă largă reprezintă o pondere mai mică din veniturile gospodăriilor decât pe piețele Digital Frontrunner, România ocupând locul întâi cu cel mai mare scor.
Acest potențial considerabil de creștere digitală a ECE este, de asemenea, puternic susținut de unicorni în valoare de aproximativ 31 miliarde euro. Aceștia provin în principal din Polonia și România, fiecare țară având câte două astfel de companii. Mai mult, România este lider regional în ceea ce privește capitalul total de risc investit, în mare parte determinat de rundele de finanțare pentru UiPath.
Regiunea se mândrește, de asemenea, cu sisteme de învățământ primar și secundar bune, precum și cu un fond mare de talente cu 216.000 de absolvenți la discipline STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) în 2018. Dintre aceștia, 35.500 sunt din România.
Luarea de măsuri suplimentare pentru valorificarea potențialului digital este de cea mai mare importanță pentru toate părțile interesate din țările ECE. Pentru o transformare digitală de succes în viitoarea normalitate, raportul McKinsey recomandă întreprinderilor să adopte o abordare holistică prin digitalizarea interacțiunilor clienților, optimizarea operațiunilor și modernizarea sistemelor IT.
Având în vedere migrația rapidă a consumatorilor către tehnologiile digitale, determinată de pandemia COVID-19, factorii de decizie politică ar putea lua în considerare introducerea mai multor servicii publice online și crearea unui ecosistem digital în care persoanele și întreprinderile să poată prospera. Pot face acest lucru sprijinind antreprenoriatul, creând stimulente pentru IMM-uri pentru digitalizare și cooperând cu „clustere tehnologice” – sectoare care sporesc competitivitatea regiunii.
„Este, de asemenea, important să stimulăm colaborarea la nivelul ECE, pentru a conduce agenda digitală și pentru a valorifica potențialul unei piețe digitale unice. Împreună, Digital Challengers reprezintă 100 de milioane de cetățeni și 1,5 trilioane de euro în PIB, ceea ce îi face echivalentul celei de-a douăsprezecea economii din lume. Astăzi, regiunea ECE are ocazia de a impulsiona dezvoltarea. Ar trebui să ne asigurăm că întreprinderile și sectorul public din fiecare țară reușesc acum să se digitalizeze la fel de repede ca cetățenii”, a concluzionat Jurica Novak, Managing Partner in Central Europe la McKinsey și autor principal al raportului.
Surse: emerging-europe.com, mckinsey.com, business-review.eu, ec.europa.eu/eurostat
